Nu doar soluțiile tech au fost în centrul atenției la How to Web 2024, ci și platformele și aplicațiile cu componentă socială. Am discutat cu 5 startupuri și ONG-uri pentru care succesul înseamnă să aducă un plus de bine în viețile cât mai multor oameni și am descoperit că adevărata inovație vine din dorința de a-i ajuta pe cei din jurul tău.
Dacă într-un articol anterior am povestit în amănunt despre 7 startupuri de la How to Web 2024 cu soluții tech proiectate să-ți ușureze viața în moduri inedite, de data aceasta aducem în prim-plan câteva inițiative care folosesc tehnologia ca să scaleze binele.
Pe scurt:
- SelfTalk, aplicația care oferă doze de terapie on-demand
- Boon, marketplace-ul intern pentru corporații, care finanțează cauze sociale
- Exminds, platforma care te pune în legătură cu mentorii la care vrei să ajungi
- We For Real, compania care construiește comunități pentru branduri
- Cartea Daliei, ONG-ul care oferă cursuri de programare pentru copii
SelfTalk: Cum să scalezi cu succes ședințele de terapie
Sunt studii care arată că avem în jur de 60-80.000 de gânduri pe zi. 80% dintre ele sunt negative, iar 95% se repetă zi de zi. Așadar, nu e de mirare că mulți dintre noi ne confruntăm cu depresie, anxietate, sindromul impostorului și alte probleme legate de sănătatea mintală.
Viorica Vanica și Elena Oprea, co-fondatoarele startupului Selftalk, cred că schimbarea vine dinăuntru și au venit cu o soluție care ne oferă resursele necesare pentru a schimba felul în care vorbim cu noi înșine – o soluție de „prim ajutor emoțional”. Alături de echipa pe care au strâns-o în jurul lor, și-au asumat misiunea de a le demonstra oamenilor că nu e nimic în neregulă cu momentele de vulnerabilitate și de a-i ajuta să deblocheze înțelepciunea pe care o conține fiecare părticică din ei percepută ca fiind problematică.
SelfTalk oferă doze de terapie cognitiv-comportamentală on-demand care să te ajute să te simți ca și când ai asculta un terapeut vorbind despre cum să-ți gestionezi emoțiile dificile. Abordarea echipei se bazează pe 12 ani de cercetări științifice în domeniul psihologiei pozitive, conduse de Shawn Achor, cercetător de la Harvard. Platforma combină un tip specific de terapie cognitiv-comportamentală (CBT), numită Terapia Rațională și Emotiv-Comportamentală (REBT), cu știința auto-vorbirii (self-talk) din psihologia sportului pentru a aduce bunăstarea emoțională la doar câteva clicuri distanță pentru toată lumea.
„Am început să lucrăm la idee la final de 2021”, povestește Viorica Vanica. „Scopul era să schimbăm felul în care oamenii se văd pe ei înșiși prin self-talk, adică conversații interne. Ca să validăm ideea, am pregătit un formular unde întrebam oamenii în ce domeniu din viața lor vorbesc negativ cu ei înșiși, care sunt emoțiile asociate cu asta, ce emoții ar vrea să simtă în schimb... În funcție de ceea ce am aflat, am pregătit o serie de clipuri audio inspirate din practica colegei mele. Elena este hipnoterapeut și și-a dat seama că anumite elemente din sesiunile de hipnoză pot fi scalate, astfel încât oamenii să le poată accesa de oriunde, fără să plătească prețul prohibitiv al unei ședințe de hipnoterapie în cabinet.”
După ce au observat că oamenii petreceau mult mai mult timp într-o sesiune decât ar fi durat în mod normal, fondatoarele au vorbit cu utilizatorii și au descoperit că ei de fapt întrerupeau sesiunile ca să-și ia notițe. Atunci și-au dat seama că au o problemă de poziționare și de comunicare: utilizatorii se așteptau să găsească pe site o serie de meditații ghidate, însă nu era vorba nici de hipnoză, nici de meditații, ci, mai degrabă, de sesiuni de terapie cu ei înșiși.
Așa că au pivotat, iar în momentul de față lucrează cu unii dintre cei mai importanți terapeuți cum ar fi, spre exemplu, Adela Moldovan de la Mind Architect, pentru a oferi „călătorii” ghidate pentru probleme precum gestionarea furiei, setarea limitelor la locul de muncă, prevenirea burnoutului și reducerea stresului post-partum. Produsul se află în stadiul de MVP la momentul actual, aplicațiile pentru web și mobil sunt disponibile, iar serviciul pe care îl oferă poate fi achiziționat pe bază de abonament. Bineînțeles, oamenii pot să cumpere și un singur journey pe tema care îi interesează.
Întrebată de ce consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru o astfel de soluție, Viorica a spus:
„Pentru noi a fost mai clar după COVID că oamenii voiau altceva de la viața lor, nu doar să stea în fața laptopului de dimineață până seară. Au început să se întrebe ce fac cu viața lor, de ce sunt în situația în care sunt și, cumva, perioada aia a facilitat un fel de trezire în conștiința omenească, la nivel global. Să caute și altceva, să caute în interior, nu doar în exterior.”
Echipa SelfTalk vrea să aducă terapia în viețile oamenilor care nu au neapărat posibilitatea să meargă la psiholog sau se tem, ori le e greu să se deschidă în fața unui terapeut. SelfTalk îi poate ajuta să vadă cum arată experiența terapeutică fără să-i expună cu totul contextului terapeutic propriu-zis, oferindu-le posibilitatea de a-și da seama dacă vor să continue acest parcurs alături de un specialist. Platforma se adresează, de asemenea, celor care nu au timp să ajungă în cabinetul psihoterapeutului, dar și-ar dori sau ar avea nevoie de acest lucru, cum ar fi proaspetele mămici.
Boon: A marketplace for good
24% dintre consumatorii globali cumpără produse second-hand ca parte a unui stil de viață mai sustenabil, în timp ce 41% aleg să repare articolele stricate în loc să cumpere altele noi potrivit Euromonitor International Voice of the Consumer: Sustainability Survey 2023. Un alt raport, de data aceasta de la ThredUp, scoate la iveală faptul că 55% dintre consumatori vor cheltui o proporție mai mare din bugetul lor pentru îmbrăcăminte la mâna a doua, dacă economia nu se îmbunătățește. În consecință, această piață va ajunge să valoreze 350 de miliarde de dolari până în 2028, conform aceleiași surse.
Recommerce, practica de vânzare și cumpărare de produse folosite, restaurate sau recondiționate este noul trend, iar 40% dintre exponenții generației Z și a milenialilor cumpără deja obiecte la mâna a doua cel puțin o dată la câteva luni. În acest context, Ștefan Szakal a venit cu un concept care îmbină impactul de mediu cu cel social, ceea ce-l face unic pe piață la momentul actual.
Boon s-a născut din aspirația către o lume în care a face bine devine o parte normală a vieții. Platforma de economie circulară pentru companii are un model similar cu Vinted, OLX sau Facebook Marketplace, însă este dedicată exclusiv comunității de angajați și are scopul de a facilita integrarea actelor de bunătate în viața de zi cu zi a utilizatorilor.
Banii obținuți în urma tranzacțiilor se duc către ONG-urile sau cauzele pe care vânzătorii le susțin. Astfel, Boon acționează ca un „departament extern” de fundraising pentru organizațiile cu misiune socială, percepând un comision în schimbul acestui serviciu. Cele care plătesc pentru Boon sunt, deci, ONG-urile care caută să-și extindă orizonturile și să-și diversifice sursele de finanțare, companiile și angajații lor având acces gratuit în marketplace.
„Am văzut că experiența cu marketplace-urile convenționale nu e cea mai plăcută”, spune Ștefan. „În plus, mi-am dorit și posibilitatea de a dona banii din urma tranzacției, nu țineam să fac vreun profit de pe urma vânzării lucrurilor, și m-am gândit că nu sunt singurul în situația asta, mai ales în categoria de IT, unde acumulezi tot felul de gadgeturi și de electronice. Am validat cu multe cunoștințe, oameni din diferite domenii, dar și cu diverse organizații (ca să înțeleg dacă ar accepta să primească bani din astfel de relații comerciale) și cu companii care ar putea integra un astfel de serviciu în eforturile lor de CSR, spre exemplu.”
E un moment propice pentru Boon – majoritatea organizațiilor, indiferent de dimensiune, construiesc culturi purpose-driven și își doresc să le ofere angajaților beneficii care se aliniază cu valorile și stilul lor de viață. Schimbări vin și din mediul non-guvernamental: ONG-urile, e de părere Ștefan, sunt astăzi mult mai educate să înțeleagă, apropo de problema costurilor operaționale, nu numai că acestea sunt normale, ci de-a dreptul necesare pentru o activitate sustenabilă:
„E foarte bine să înțelegi cum să-ți tratezi ONG-ul ca pe un mic business sau startup – un startup social care are, într-adevăr, scopul de a-și duce misiunea mai departe, însă presupune în egală măsură costuri operaționale, fundraising, marketing ș.a.m.d.”
Prin intermediul platformei, Ștefan își propune să ajute atât companiile, cât și angajații și organizațiile caritabile – scopul final e ca oamenii să poată fi o forță pentru bine în comunitățile lor. Firmele pot să se implice la nivel de donation matching și să susțină participarea angajaților la inițiativă. Compania reprezintă, de asemenea, și un strat suplimentar de încredere în acest tip de tranzacții: vei ști exact ce și de la cine cumperi. Acesta este motivul de bază pentru care acest mediu a fost ales pentru lansarea inițiativei.
Pe viitor, echipa își dorește să includă și o componentă de voluntariat și de donații directe în platformă și, de asemenea, să se extindă către alte comunități, cum ar fi scările de bloc sau comunitățile de interese. Boon dezvoltă, de asemenea, un instrument AI pentru a măsura impactul asupra mediului al tranzacțiilor, care să ofere utilizatorilor informații concrete despre felul în care alegerile lor contribuie la reducerea amprentei de carbon, și un sistem de „easy box” pentru tranzacții fizice.
Momentan, Boon se află în stadiul de MVP și a fost deja implementat în 4 companii. Cel puțin 10 alte firme urmează să adopte marketplace-ul cu intenții bune în Timișoara și Cluj. După Timișoara, Cluj și București, Boon va porni către Polonia, Cehia, Europa Centrală și, în cele din urmă, către Europa de Vest.
Exminds: Platforma care deschide ușa către mentorii la care vrei să ajungi
În 2024, mentoratul se află nu doar în topul celor mai întâlnite nevoi ale antreprenorilor, ci și la loc de cinste la capitolul „lucruri utile care au schimbat afacerea în bine”, potrivit studiului „Profil de antreprenor”, realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank România.
Cu toate acestea, accesul la mentorat de calitate este adesea dificil, un lucru pe care l-a înțeles din propria experiență și Adrian Delcea, CEO-ul Exminds. Intrând pe o piață în care posibilitatea de a învăța de la profesioniști din domeniu era redusă, a fost nevoit să învețe multe lucruri pe cont propriu. S-a întrebat apoi cât timp ar fi câștigat dacă ar fi avut alături mentorul potrivit care să-l ghideze.
Așa a apărut Exminds, platforma care conectează experți în diferite domenii cu oameni dornici să învețe prin practică, în sesiuni 1-la-1 în persoană. Într-o lume care se retrage din ce în ce mai mult în online, Exminds își propune să fie o „oază” de offline, promovând nu doar transferul de cunoștințe de la experți către noua generație, ci și interacțiunea față în față – o componentă esențială care întărește calitatea experienței de învățare.
„Ne dorim să aducem practica și învățarea activă în viața oamenilor prin experiențe aplicate de tip mentorat sau shadowing, pentru că cel mai bine înveți prin a face tu însuți, suflecându-ți mânecile și intrând în joc”, spune Cătălina Cimpoeșu, Chief Marketing Officer Exminds. „Prin Exminds, vrem să oferim acces tuturor oamenilor la experți care de regulă sunt destul de dificil de găsit, fiindcă un expert își adună această experiență de-a lungul a mulți ani de provocări, reușite și failuri.”
Aplicația este deja disponibilă în App Store și în Google Play, dar și în Huawei Store, și a strâns deja 500 de utilizatori în jumătate de an, fără investiții în promovare. Momentan, serviciul este localizat doar în București, însă viziunea este globală și echipa plănuiește să se extindă și în alte orașe pe măsură ce avansează procesul de înrolare a experților. Ca model de business, Exminds este bazat pe tranzacții prin platformă - utilizatorii plătesc experții pentru sesiunile de mentorat, din acest preț fiind reținută o taxă de mentenanță.
„Cred că vom putea spune că avem succes când vom vedea experiențele întâmplându-se oriunde prin cafenele, prin parcuri, prin tot felul de spații de coworking, la metrou sau când vom vedea oamenii căutând Exminderi cu care să se întâlnească de cum pășesc într-un oraș nou”, mai spune Cătălina. „Vrem să știm că am putut să ajutăm studenți sau persoane care își doresc să facă reconversie în carieră să investească bani și timp acolo unde contează, ca să ajungă pe drumul pe care se simt cel mai fericiți.”
We For Real: Unde comunitățile vin să crească
Ce au în comun Harley Davidson, LEGO, Sephora și Fitbit? Comunități puternice în jurul produselor și serviciilor lor, care îi ajută să-și scrie în continuare poveștile de succes. Economia comportamentală și cercetarea psihologică au arătat că tânjim la nivel fundamental după sentimente de conexiune, apartenență, misiune și sens. Acest lucru se reflectă în toate ariile vieții, de la tiparele de consum, la felul în care muncim.
Pe lângă rolul pe care-l îndeplinesc pentru fiecare dintre noi, la nivel individual, comunitățile sunt extrem de profitabile pentru branduri. O companie care poate trece de la simpla livrare a unui produs la construirea unei comunități se va bucura de avantaje competitive semnificative. Membrii entuziaști atrag după ei noi clienți, contribuind la scăderea costurilor de achiziție.
În plus, odată intrați în comunitate, membrii devin reticenți în a o abandona, ceea ce contribuie la creșterea retenției și, implicit, a valorii relațiilor economice cu fiecare dintre clienți (Customer Lifetime Value). Nu în ultimul rând, membrii unei comunități se sprijină unul pe celălalt și pot genera conținut valoros care poate fi folosit pentru a susține fiecare etapă a călătoriei consumatorului.
We For Real este o companie care ajută organizațiile să construiască comunități în jurul produselor, serviciilor sau brandului, ajutând la crearea și implementarea strategiei de comunitate. Pe lângă aceste servicii aplicate, echipa oferă de asemenea workshopuri și cursuri pentru cei care vor să își facă o comunitate singuri și nu știu exact de unde să pornească în acest demers.
„Comunitatea nu e o soluție la orice și nu se potrivește pentru oricine”, spune Liviu Cadariu, Co-fondator We For Real. „Însă dacă hotărăști să mergi pe drumul acesta, o comunitate îți poate aduce multiple beneficii, din care trebuie să le alegi pe cele care au sens pentru tine, fie că vrei să ajungi la clienți noi, să-ți testezi produsele sau serviciile sau să recrutezi la un moment dat din cadrul membrilor. O comunitate te ajută și să te poziționezi ca un lider în industrie, iar alături de membri poți crea conținut pe care să-l folosești mai departe și un spațiu unde oamenii să se dezvolte, să învețe, să își ia ceva din comunitate, dar să și contribuie în egală măsură.”
Pandemia a scos și mai tare în evidență necesitatea unei comunități de brand, mai presus de o audiență. Orice companie își dorește mai mult de o listă de followeri către care să direcționeze un mesaj. Însă ca să faci o comunitate, trebuie să aduci laolaltă oameni care să-și ia din timpul lor liber și din energia lor ca să se implice, lucru pe care îl vor face doar în măsura în care comunitatea respectivă are un impact asupra vieții lor. Echipa We For Real exact asta și oferă: cunoștințele de care e nevoie pentru a crea un spațiu în care oamenii vin să crească și abordarea strategică. Restul depinde doar de tine, ca brand.
Cartea Daliei: ONG-ul care pregătește următoarea generație de programatori
Cu toate că tehnologia e omniprezentă în viețile noastre, învățământul formal nu include în programă, cel puțin nu pentru copiii până în 10-12 ani, ore la care să învețe IT, programare sau educație digitală. Așa cum se întâmplă în multe cazuri, atunci când statul lasă anumite goluri, acestea sunt umplute de inițiative private sau ale societății civile. Cam așa sună și începutul poveștii ONG-ului Cartea Daliei, care oferă cursuri de programare, game development, IoT & smart homes și inteligență artificială pentru copii cu vârste începând de la 6 ani.
Oana Ciherean, fondatoarea organizației, a observat curiozitatea și înclinația către tehnologie a nepoatei ei, Dalia, dar și lipsa de resurse accesibile copiilor care vor să se dezvolte în această direcție. Așa că, de 11 ani încoace, Oana este una dintre persoanele care și-au asumat să aducă un plus de valoare învățământului românesc, completând unul din lipsurile lui.
Prin intermediul unor programe precum „Eroii internetului”, care rulează deja de 5 ani, copiii învață prin cursuri online lucruri pe care orice utilizator de tehnologie ar trebui să le știe, cum ar fi ce e internetul, cum funcționează cokie-urile, ce înseamnă amprenta digitală sau cum să rămâi în siguranță pe internet. Pe măsură ce avansează, și curricula devine mai aplicată.
Cursurile se desfășoară în 2-3 sesiuni a câte 10 săptămâni pe an, fiecare cu câte o lecție pe săptămână. Pentru maximum de eficiență, se lucrează în grupe de cel mult 6 copii. Comunitatea de peste 1.000 de mentori a ajutat de-a lungul timpului peste 10.000 de copii să-și dezvolte aptitudini care le asigură succesul când vor deveni adulți. Cartea Daliei se sprijină, de asemenea, și pe o comunitate puternică de 5.000 de părinți.
„Încercăm să targetăm nu doar copiii din medii defavorizate, ci și familiile”, spune Timotei Andronic, Project Manager la Cartea Daliei. „Ne îndreptăm către familiile din sate și orașe mici, mai îndepărtate, dar accesul la cursurile noastre nu e restricționat nimănui. Avem și copii din medii mai înstărite, dar care nu au unde să-și dezvolte astfel de competențe în sistemul nostru de învățământ și vin către noi, care livrăm o experiență non-formală, dar de calitate.”
Cursurile sunt disponibile în mod gratuit și se desfășoară exclusiv online. În momentul de față, se află în dezvoltare și cursuri de programare pentru copii cu dizabilități de auz, văz și vorbire. Echipa are alături chiar acum un mentor nevăzător, căruia vor să-i caute grupe de copii nevăzători, ca să-i integreze în program. Dacă rezonezi cu misiunea organizației, poți alege să susții demersul Cartea Daliei fie implicându-te ca voluntar, fie făcând o donație aici.
