Cât de fericiți sunt angajații români? | Matthew Phelan: Motivează-ți echipa prin factori intrinseci

Am stat de vorbă despre rezultatele raportului „Barometrul fericirii la locul de muncă” (realizat de Pluxee România și The Happiness Index) cu Matthew Phelan (Cofondator The Happiness Index, speaker și autor), care ne-a explicat ce îi face fericiți pe angajații români și de ce team pizza nu este soluția magică.

România ocupă locul 35 din 147 în clasamentul mondial al fericirii, conform World Happiness Report 2025. Această poziție în studiul Gallup ne pune – alături de Serbia, Bulgaria, Georgia și Letonia – în rândul țărilor cu cele mai mari îmbunătățiri globale ale fericirii din ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, suntem la coada clasamentului când vine vorba de generozitate: din 147 de locuri, ocupăm locul 110 când vine vorba de ajutorul acordat străinilor, locul 119 la donații către organizații caritabile și locul 140 la voluntariat. 

Cu alte cuvinte, suntem mai fericiți ca nație, dar nu și dispuși să împărțim această stare de bine. Iar asta se răsfrânge și asupra stării de bine la locul de muncă. 

Cât de fericiți sunt angajații români 

Asta a aflat raportul Barometrul fericirii la locul de muncă (realizat la începutul acestui an de Pluxee România și The Happiness Index – o companie britanică ce măsoară fericirea angajaților). Acesta este o analiză amplă, bazată pe neuroștiință, care evaluează cultura organizațională din țara noastră și arată legăturile dintre fericirea angajaților și succesul unei afaceri. Eșantionul care a stat la baza cercetării a inclus 10.674 de angajați români, de 19-60 de ani.

👉 Țările europene unde oamenii sunt cei mai fericiți au și cei mai productivi angajați: Suedia, Țările de Jos și Danemarca sunt pe primele 3 poziții în topul productivității.

Rezultatele au scos la iveală faptul că angajații români își evaluează cu 7 nivelul de fericire la job, însă doar 1 din 3 și-ar recomanda angajatorul și altor persoane. Motivele sunt legate de faptul că angajatorii nu sunt deschiși să le asculte opiniile și că eforturile nu le sunt apreciate. În plus, aceștia consideră că atmosfera de lucru nu este suficient de inspirațională și că nu beneficiază de oportunități de avansare în carieră și de dezvoltare personală, iar încrederea pe care o au în lideri este scăzută. 

Angajații de 19-30 de ani raportează un nivel mai scăzut de fericire și implicare, iar cei de peste 60 de ani sunt cei mai implicați la locul de muncă. În plus, pe măsură ce compania pentru care lucrează devine mai mare (peste 1.000 de angajați), românii percep că nivelul lor de contribuție devine mai puțin semnificativ.

👉 Vrei să înțelegi clar cum contruiești și dezvolți o echipă solidă în jurul ideii tale de business? Abonează-te la Startarium (te costă doar 1 euro în prima lună) și apoi urmează cursul nostru!

Pe de altă parte, respondenții au relații pozitive cu restul colegilor, bazate pe colaborare, muncă în echipă și interacțiuni armonioase. Afacerile din România își sprijină angajații prin resurse adecvate și o gestionare echilibrată a sarcinilor, iar cele mici (sub 50 de angajați) reușesc să își facă echipele să se simtă mai conectate la strategia și valorile organizației. 

Ce informații relevante a mai descoperit raportul afli din interviul cu Matthew Phelan (Cofondator The Happiness Index, speaker și autor) de mai jos. Pe Matt îl poți vedea față în față la „Românii sunt antreprenori” 2025 (15 mai, Radisson Blu Hotel, București), unde va fi unul dintre speakeri.

Startarium: Ce lucruri interesante legate de România a scos la iveală Barometrul fericirii la locul de muncă?

Matthew Phelan: Comparativ cu alte țări, locurile de muncă locale tind să exceleze la aspectele mai dificile ale creării unui mediu de lucru pozitiv, în special la construirea unor relații puternice între angajați. Dar întâmpină dificultăți în ceea ce privește factorii considerați adesea „cei mai ușori” promotori ai fericirii la locul de muncă, cum ar fi aprecierea și recunoștința constantă vizavi de angajați. Barometrul conturează o imagine nuanțată a fericirii la locul de muncă, în România. Deși scorul mediu de fericire de 7.0 este decent, acesta indică un potențial de îmbunătățire. Punctele-cheie de interes sunt:

• Lipsa recunoașterii. O constatare semnificativă este scorul scăzut la capitolul recunoaștere (6.4). Angajații români se simt subapreciați și neascultați, ceea ce le afectează sentimentul de apartenență și motivația.
• Detașarea emoțională a tinerilor. Datele relevă o tendință îngrijorătoare de scădere a fericirii și implicării în rândul angajaților tineri (19-30 de ani), indicând o posibilă deconectare de la nevoile și așteptările lor.
• Nivelul redus de susținere. Aproape jumătate (48%) dintre angajați descurajează activ alte persoane să lucreze pentru actualul lor angajator.
• Deficit de creștere și inspirație. Comparativ cu tendințele globale, angajații români se simt mai puțin inspirați și percep mai puține oportunități de progres profesional, în cadrul organizațiilor lor.

S.: Studiul a analizat companiile românești conform celor 4 dimensiuni ale nevoilor umane. Ce înseamnă ele, mai exact?

M.P.: Folosim cele 4 sisteme ale creierului pentru a arăta cum se schimbă și cum evoluează în timp gândurile și sentimentele oamenilor. Acest sistem ne oferă o perspectivă în 4 dimensiuni, comparativ cu o viziune tradițională unidimensională asupra implicării angajaților, pentru a putea înțelege mai bine cum gândesc, simt și se comportă aceștia.

Cele 4 sisteme ale creierului sunt:

1. Instinctiv. Acest sistem ne ghidează instinctele de supraviețuire și de prosperare.
2. Emoțional. Acest sistem reprezintă reacția noastră imediată la ceilalți oameni și la mediul înconjurător.
3. Reflexiv. Acest sistem ne permite să ne „retragem” mental și emoțional, pentru a ne analiza răspunsurile.
4. Rațional. Acest sistem este capacitatea noastră de a gândi într-un ritm mai lent și de a lua în considerare mai multe opțiuni; își dorește ordine și claritate.

👉 Ce putem învăța din 12 milioane de data points despre fericire, strânse de la 1 milion de persoane din peste 100 de țări? Apasă Play mai jos și descoperă din prezentarea lui Matthew Phelan, la un eveniment TEDx!

S.: Studiile recente arată că țările cele mai fericite din Europa au și cei mai productivi angajați. În cel mai recent World Happiness Report, România ocupă locul 35 (din 147), una dintre cele mai mari îmbunătățiri din ultimii 20 de ani, însă avem în continuare mari dificultăți în a construi relații bazate pe încredere și solidaritate. Așadar, suntem mai fericiți, dar nu suntem la fel de dispuși să îi ajutăm pe ceilalți. Cum crezi că se traduce acest lucru în relațiile de la locul de muncă și în eficiența muncii în echipă?

M.P.: Acesta este un lucru crucial, care scoate în evidență un posibil paradox. Deși creșterea scorului de fericire al României este un semnal pozitiv, scorurile scăzute la indicatorii de generozitate ridică semne de întrebare cu privire la natura acestei fericiri și impactul ei asupra dinamicii de la locul de muncă. Dificultatea în a construi relații bazate pe încredere și solidaritate (combinată cu o generozitate redusă) s-ar putea traduce prin mai multe provocări la locul de muncă:

• Siguranță psihologică limitată. Lipsa încrederii și solidarității poate crea un mediu în care angajații ezită să își asume riscuri, să își împărtășească liber ideile sau să fie vulnerabili. Acest lucru suprimă inovația și rezolvarea problemelor.
• Muncă în echipă tranzacțională. Fără o bază solidă de încredere și disponibilitatea de a se sprijini reciproc (o formă de generozitate la locul de muncă), munca în echipă poate deveni pur tranzacțională, axată exclusiv pe sarcini individuale și nu pe obiective colective și sprijin reciproc.
• Colaborare și schimb de cunoștințe reduse. Angajații pot fi mai puțin dispuși să facă un efort suplimentar pentru a-și ajuta colegii, să-și împărtășească deschis cunoștințele sau să colaboreze eficient, dacă simt o lipsă de încredere și absența unui scop.
• Potențial pentru competiție internă. Lipsa generozității și a solidarității poate încuraja un climat intern mai competitiv, ceea ce poate afecta performanța și moralul echipei.
• Impact asupra leadershipului și culturii organizaționale. Liderii pot întâmpina dificultăți în a construi o cultură coezivă și solidă, dacă angajații nu prea au încredere unii în alții și nu se sprijină reciproc. Acest lucru poate duce la o fluctuație mai mare a personalului și la un angajament mai scăzut.
• Fluctuație mai mare a angajaților. Relațiile au fost constant cel mai important factor în retenția angajaților, potrivit datelor din Barometrul fericirii la locul de muncă.

S.: De ce nu este suficient să le oferi angajaților tăi pizza la „Easy Friday”, pentru a-i face fericiți?

M.P.: Aceste activități sunt ca cireașa de pe tort: decorațiuni frumoase, dar nu un tort în sine. Creează un tort care construiește relații, oferă un mediu de lucru sigur din punct de vedere psihologic, în care oamenilor li se recunoaște valoarea, iar echipa ta va avea ingredientele principale de care are nevoie pentru a prospera.

Deși inițiative precum „pizza la Easy Friday” pot oferi un impuls temporar, ele sunt factori motivaționali extrinseci, care adresează doar nevoi de suprafață:

• Nu rezolvă problemele fundamentale. Aceste beneficii nu elimină probleme ca mediul de lucru toxic sau lipsa oportunităților de dezvoltare.
• Sunt tranzacționale, nu transformaționale. Pot fi percepute ca un schimb și nu ca o investiție autentică în starea de bine a angajaților.
• Noutatea dispare. Impactul lor asupra fericirii se diminuează în timp.
• Nu creează conexiuni semnificative. Nu favorizează în mod necesar relații profunde sau un sentiment de apartenență.

Fericirea autentică și sustenabilă a angajaților provine din factori intrinseci, legați de experiența lor de bază la locul de muncă. Concentrarea pe construirea unei fundații bazate pe încredere, siguranță psihologică, oportunități de dezvoltare, comunicare clară și recunoaștere autentică oferă ingredientele esențiale pentru o echipă cu adevărat prosperă.

👉 Matthew Phelan a scris două volume despre fericire și afaceri („Freedom To Be Happy: The Business Case for Happiness” și „The Happiness Index: Why Today’s Employee Emotions Equal Tomorrow’s Business Success”) și este și gazda podcastului „Happiness and Humans”.

S.: Ce poate face un startup sau un IMM, pentru a avea o echipă fericită?

M.P.: Studiul oferă companiilor din România un reper pentru a se autoevalua, a-și stabili o direcție și a construi o cultură organizațională prosperă, care stimulează performanța. Acțiunile care pot fi întreprinse pentru a avea o echipă fericită includ: 

• Cultivarea unei culturi a ascultării active și a feedbackului autentic, prin conversații 1:1 regulate, comunicare deschisă, canale anonime de feedback și acțiuni concrete în urma acestuia. 
• Definirea unui scop și a unor valori clare.
• Oferirea de oportunități reale de creștere și dezvoltare.
• Recunoașterea și sărbătorirea contribuțiilor individuale și colective.
• Promovarea unui sentiment de comunitate.
• Încurajarea echilibrului între viața profesională și cea personală.

Folosirea unor instrumente gratuite sau cu costuri reduse – cum este versiunea gratuită a platformei The Happiness Index (disponibilă exclusiv prin Pluxee România) – poate oferi perspective valoroase. Te poți înscrie gratuit aici.

S.: Cum crezi că va fi influențat viitorul muncii de către inteligența artificială (AI), în România?

M.P.: Cred că inteligența artificială va face ca munca să se concentreze în jurul celor 3C: conexiune, creativitate și colaborare. Influența AI în România se va manifesta probabil prin:

• Automatizarea sarcinilor repetitive, ceea ce va duce la creșterea eficienței și poate la reducerea nevoii de angajați în anumite domenii.
• Nevoi de competențe diferite – va fi nevoie de gândire critică, abilitatea de a rezolva probleme, inteligență emoțională, creativitate și colaborare complexă.
• Importanța recalificării și perfecționării, ceea ce va necesita investiții în formare profesională și învățare continuă.
• Creșterea productivității și a inovației, prin amplificarea capacităților umane și câștigarea de timp pentru activități strategice.
• Crearea de noi roluri și industrii, deschizând oportunități noi de angajare.
• Posibilitatea unei flexibilități sporite, prin facilitarea muncii de la distanță și a programului flexibile.
• Abordarea deficitului de forță de muncă, prin automatizarea unor sarcini sau prin sprijinirea angajaților existenți.

Provocările potențiale includ pierderea unor locuri de muncă, decalajul digital și aspectele etice. Între timp, este esențial să formăm și să susținem oamenii în această tranziție, pentru ca viitorul muncii în România să fie cu adevărat centrat pe conexiune, creativitate și colaborare.

👉 Știai că studiile internaționale demonstrează că antreprenorii fericiți au un profit mai mare? Află mai multe din acest articol!

Matthew Phelan te așteaptă la RSA 2025

Pe 15 mai, Matthew Phelan va fi prezent la evenimentul „Românii sunt antreprenori” 2025, unde va modera un fireside conversation despre entrepreneurial wellbeing, de la ora 18:00. Dacă vrei să afli mai multe despre cum poți – ca antreprenor – să găsești un echilibru între muncă și bunăstare mintală (capitol la care oamenii de afaceri români nu stau prea bine), rezervă-ți un bilet gratuit pentru RSA aici! Această discuție relaxată este doar unul dintre motivele pentru care, dacă ai o afacere sau ești investitor, trebuie să participi la evenimentul Startarium.

Surse foto: Matthew Phelan, dreamstime.com, dreamstime.com

Articolo scritto da. Monica-Ioana Buzea

Online Content Creator @ Impact Hub Bucharest

Sunt pasionată de scriitură și am în tolbă experiența de jurnalist (în presa scrisă), om de comunicare (în agenții de PR) și blogger (pe nișa cinematografică). Scriu cu același drag și spor de 18 ani încoace și creez texte redactate atent, țintite bine și care dau de gândit, când ajung la destinatar.