Rusia amendează Google cu 2,5 decilioane de dolari, Spania e răvășită de furtuni și inundații, iar Brașovul a fost adăugat pe lista celor mai recomandate destinații de călătorie în 2025 de către National Geographic. Samsung Galaxy AI învaţă și limba română, Universitatea din Târgu Mureş a cumpărat un mall pentru a-l transforma în spaţiu educaţional și tot Târgu Mureș va avea și primul spital smart din România - spitalul „George Emil Palade”. Astea sunt doar câteva din știrile săptămânii, însă mai avem și altele pregătite ca să facem mai ușoară tranziția la ora de iarnă. Bine ai revenit la „Pastila de antreprenoriat”!
-
Pragul de eligibilitate pentru microîntreprinderi va scădea treptat în următorii 3 ani. Ministerul Finanțelor s-a angajat în fața Comisiei Europene să scadă gradual, până în anul 2027, pragul cifrei de afaceri pentru încadrarea firmelor la impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderii, de la 500.000 € cât este în prezent la 88.500 €. Reforma vine în contextul în care, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România si-a asumat o serie de obligații. Una dintre acestea este înăsprirea condițiilor pe care microîntreprinderile trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de facilitatea de a plăti un impozit de 3% pe venit, în loc de unul de 16% pe profit.
-
Help Autism, cea mai mare organizație dedicată sprijinului persoanelor cu tulburări de spectru autist din România, a lansat prima franciză socială din țară în scopul facilitării accesului real la servicii de terapie pentru orice copil în comunitatea în care trăiește. Prin programul de franciză socială, francizații beneficiază de notorietatea brandului Help Autism, un model de afacere socială sustenabilă și validată, cu venituri garantate și de know-how-ul acumulat în peste 14 ani de experiență de specialiștii Help Autism. De asemenea, primesc sprijin pentru acreditarea centrului în vederea decontării terapiei.
-
Antreprenorii nu mai sunt văzuți ca bișnițari de către români, ci ca modele aspiraționale. Află din episodul cu numărul 18 ce a descoperit Daniel Enescu, cofondator al companiei de cercetare de piață Daedalus New Media Research, vizavi de schimbările în comportamentul și atitudinile românilor de-a lungul ultimilor 10 ani.
-
O antreprenoare româncă a atras 3,75 milioane de dolari investiție de la Google pentru startupul ei de AI. Dă play episodului și află povestea!
Doza de învățare
Că tot am spus mai devreme despre evoluția imaginii antreprenorului de la bișnițar la om de afaceri de succes în opinia publică, să ne uităm un pic și la cifrele care arată evoluția businessurilor din România. În ultimii 15 ani, veniturile companiilor din România au crescut de 6,5 ori. Cea mai mare creștere, de peste 60%, s-a observat în perioada 2021-2023. În aceeași perioadă, profiturile au crescut însă mult mai repede – valoarea înregistrată în 2024 e de 10 ori mai mare decât cea de la finalul lui 2008.
De unde știm? Din studiul „Profil de Antreprenor 2024”, pe care l-am făcut chiar noi, Impact Hub Bucharest, Datable și Startarium, cu sprijinul ING Bank România. Ce au făcut colegii noștri a fost să se uite la datele de la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului și să le analizeze, în premieră, la nivel teritorial. Raportul complet „Profil de antreprenor” e disponibil gratuit pe site-ul nostru și puteți să-l răsfoiți.
Iată câteva observații interesante din studiu:
-
Bucureștiul are cele mai multe afaceri din țară (19%). Cea mai mare parte din profiturile firmelor românești se concentrează aici, dar această pondere începe să scadă în ultimii ani. Mediul urban domină peisajul antreprenorial, cu 68% dintre afaceri în orașe și municipii.
-
În zona București-Ilfov, în Cluj, în Timiș și în alte centre urbane din vestul țării există o densitate de peste 100 de firme și freelanceri la 1.000 de locuitori. Cele mai puține firme în raport cu populația sunt în anumite regiuni rurale din Moldova și Muntenia, unde sunt între 11 și 31 de firme la mia de locuitori.
-
În mediul rural, numărul de firme e totuși în creștere și a ajuns la peste 30%, dar veniturile n-au crescut la fel de repede ca în orașe. Afacerile de la sat au mai mari dificultăți să transforme veniturile în profit net. Au costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban.
-
În anii ’90 a existat o explozie de noi firme, urmată de o scădere și apoi o revenire puternică după anul 2000. Doar 20% dintre companiile înființate în 1990 mai sunt active în prezent. Nici prea multe dintre firmele înființate în perioada crizei financiare globale, între anii 2008 și 2010, nu au supraviețuit. Durata medie de viață a unei companii în România este de aproape 11 ani, în timp ce peste 50% dintre acestea au o vechime de cel puțin 8 ani.
Recomandarea săptămânii
În recomandarea acestei ediții vorbim despre economie comportamentală.
Economia comportamentală combină elemente de economie și psihologie pentru a înțelege cum și de ce oamenii se comportă așa cum o fac în lumea reală. Diferă de economia neoclasică, care presupune că majoritatea oamenilor au preferințe bine definite și iau decizii bine informate în interesul propriu pe baza acestor preferințe.
Influențată de cercetarea definitorie a laureatului Premiului Nobel Richard Thaler, economia comportamentală examinează diferențele dintre ceea ce „ar trebui” să facă oamenii și ceea ce fac ei de fapt, precum și consecințele acelor acțiuni.
Acestea fiind zise, recomandarea noastră de săptămâna aceasta este cartea lui Rory Sutherland – Alchemy. The Magic of Original Thinking in a World of Mind-Numbing Conformity. (În traducere românească, cartea se cheamă Alchimie în branduri, afaceri și în viață și a fost editată de Asociația de Științe Cognitive din România).
În cartea sa, Rory, vice-președinte la Ogilvy UK, îmbină economia comportamentală cu povești senzaționale și o doză de „praf magic” pentru branding, în misiunea sa de a ne transforma pe toți în alchimiști ai ideilor. El ne arată cum economiștii, companiile și guvernele au înțeles totul greșit: nu suntem creaturi raționale care iau decizii logice bazate pe dovezi. În schimb, marile probleme cu care ne confruntăm în fiecare zi, fie la nivel individual, fie ca societate, ar putea să fie rezolvate foarte bine gândind mai puțin logic. Pe scurt: pentru a fi genial, trebuie să fii irațional și să ai curaj să experimentezi cu lucruri contraintuitive tocmai pentru că nimeni altcineva nu o va face.
Gazdele noastre, Maria Bercea – Content curator @ Startarium & Impact Hub Bucharest, și Irina Bădescu – Content writer @ Startarium & Impact Hub Bucharest îți dau întâlnire în fiecare vineri pe Spotify, YouTube, Apple Podcasts și, bineînțeles, pe site-ul Startarium.
La acest podcast au contribuit Monica-Ioana Buzea și Sînziana Mihalache (știri), plus toată echipa Startarium & Impact Hub Bucharest.
Grafica: Adina Stroe
Muzica: Stocktune
