Educația, resursele umane, medicina și marketingul vor fi printre primele transformate de AI. Experți din businessuri autohtone, laboratoare de cercetare și instituții de stat au dezbătut potențialul transformator al inteligenței artificiale la evenimentul Startarium „A.I. sau n-ai?” de pe 21 mai, la Impact Hub Bucharest.
AI este un acronim omniprezent în media, în ultima vreme. Această tehnologie avansează rapid și companiile mari l-au integrat deja cu succes în procesele de lucru, pentru optimizare și eficientizare. Inteligența artificială este utilizată – printre altele – în retail, medicină, industria auto, logistică și call-centere.
Cei patru invitați de la evenimentul „A.I. sau n-ai? Despre inteligența artificială în antreprenoriat” au dezbătut mai multe aspecte ale folosirii AI în business.
Răspunsuri noi în medicină
Potrivit lui Sebastian Muraru, Software Engineer la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, AI-ul poate fi utilizat pentru construirea de baze noi de cunoștințe în pharma sau medicină și echipe mai mici, dar mai eficiente. Toate aceste instrumente contemporane – AI generativ, modele deep learning (DLM) sau de tip large language (LLM) – pot ajuta cercetătorii să găsească un răspuns la întrebarea: „Pot să iau un astfel de model și să-l învăț să vorbească limbi pe care eu nu le cunosc?”. Ceea ce, în medicină, se poate traduce în: „Pot să reprogramez celulele canceroase și să le transform în celule stem?”. „A cunoaște fundația a ceea ce se întâmplă cu anumite modele de AI ne poate ajuta foarte mult în a găsi noi direcții”, spune Sebastian.
Automatizarea proceselor de business
Răzvan Șerban, Head of AI Research and Development la Termene.ro și StartAI.ro, a observat că mediul de business a început să-și creeze mici institute de cercetare, pentru a-și îmbunătăți produsele. „Companiile încep să pună din ce în ce mai mult preț pe automatizare”, spune acesta, pentru eficientizare și scalarea cât mai rapidă a afacerilor (de exemplu, managementul task-urilor poate fi eficientizat apelând la Jira, utilizată de firmele de IT).
În plus, antreprenorii vor să știe exact ce date au și să strângă cât mai multe informații despre produs, angajați sau cum le funcționează firma. Aceste date trebuie ținute în siguranță și – odată acumulate – sunt încărcate în modele de analiză a datelor, care identifică ce e performant și ce nu.
Potrivit lui Răzvan, AI-ul merge în tandem și cu robotica, altă nișă aflată într-o evoluție masivă, iar unii antreprenori autohtoni din construcții sunt interesați de automatizarea proceselor de pe șantiere, eliminând oamenii din peisaj.
Potențial enorm pentru AI în HR
În acest domeniu, momentan se face puțin, dar potențialul este foarte mare, crede Dragoș Gheban, Managing Partner Hipo.ro & Cofondator Catalyst Solutions. „În zona de HR [folosirea AI] e încă la început, se lucrează și cu date sensibile (…), încă nu se știe foarte clar ce se întâmplă cu datele, au mai fost situații în care modelele au scos «din buzunar» niște informații pe care le aveau de la companii.”. Dar AI-ul ar putea fi folosit pentru a se optimiza descrierile de joburi și a elimina bias-urile, a analiza sute de CV-uri după anumite criterii, a face studii de engagement la nivel de companie, a susține platforme de comunicare cu angajații blue-collar, care discută mai ușor cu un chat automatizat decât cu echipa de HR de la centru.
Piața muncii va fi afectată de tsunamiul AI
Kristalina Georgieva, Director General al Fondului Monetar Internațional, crede că piața mondială a muncii va fi lovită „ca un tsunami” de inteligența artificială, care ar putea afecta 40% dintre locurile de muncă din întreaga lume, în următorii doi ani. Pe de altă parte, un studiu PwC realizat în Marea Britanie nuanțează amenințarea: pentru cele circa 7 milioane de joburi care vor dispărea din cauza AI în perioada 2017-2037, vor apărea alte 7,2 milioane de locuri de muncă.
Invitații la eveniment au păreri la fel de contrare. Sebastian Muraru crede că AI-ul va crea locuri de muncă noi, pentru că mereu vor exista variante de a adapta modul în care lucrăm. Dar că trebuie să analizăm constant răspunsurile primite de la AI (mai ales dacă ceva nu se leagă sau nu este logic) și să ne întrebăm în ce măsură putem să lăsăm un chatbot să ia decizii în locul nostru. „E dificil momentan să ne imaginăm AI-ul ca fiind un brain for rent (...). Poate este mai bine să-l ținem la nivelul de asistent personal”, a spus Sebastian, mai ales că poate necesita resurse computaționale uriașe.
Pe de altă parte, Dragoș Gheban crede că foarte mulți oameni își vor pierde joburile (vezi revoluția industrială, când „mitul că oamenii vor învăța abilități noi” nu a fost demonstrat, deci segmente întregi de populație vor fi afectate – în special din nișa white-collar). AI-ul este un instrument foarte puternic, spune acesta, deci impactul lui va fi profund: „Reperul meu e trecerea de la plug, la tractor. Sunt convins că foarte mulți plugari și-au pierdut locul de muncă în momentul în care a apărut tractorul; pe de altă parte, evoluția la care a dus a fost una fabuloasă” și nu ne-am dori regresarea.
Învățare personalizată cu ajutorul AI
Inteligența artificială poate asista elevii în procesul de învățare; important este ca aceștia să aibă gândire critică și să-și dezvolte creativitatea, au explicat Dragoș Gheban și Elena Pâslaru-Hubati, Leadership Trainer, Curriculum Designer și Career Counselor la Fundația Leaders. Gemini (chatbotul Google) poate face procesul educațional mai interesant pentru copii, prin purtarea de conversații realiste și interactive. ChatGPT (chatbotul OpenAI) poate avea un impact enorm în învățarea personalizată, prin folosirea unui profesor virtual care poate fi prezent oriunde și oricând. Educația actuală – un profesor, mulți elevi – nu mai este satisfăcătoare, iar AI-ul ar putea fi alternativa, crede Elena. Desigur, va conta mult controlul calității informației și valoarea interacțiunii oferite.
Participanții au remarcat însă că se poate pune întrebarea: „De ce să mai învățăm, când totul e la un click distanță?”. Răspunsul este pentru că așa descoperim cum să învățăm și putem apoi aprofunda ce ne place, cum să ne comunicăm trăirile, ce valori personale și culturale avem.
Marketing și comunicare generată de boți
În marketing, Gemini sau ChatGPT sunt utilizate frecvent la crearea și modificarea conținutului, generarea de vizualuri sau campanii întregi, spune Dragoș Gheban de la hipo.ro. Dar dependența din ce în ce mai mare de AI în ce privește generarea de conținut online pune sub semnul întrebării dreptul de autor.
Răzvan Șerban a explicat că vom fi prinși într-un cerc vicios: în 2024, multe website-uri sunt deja scrise cu ajutorul ChatGPT, iar LLM-urile vor prelua astfel de conținut de pe internet și vor deveni din ce în ce mai slabe, în timp ce nouă ne va fi din ce în ce mai greu să facem distincția între textele scrise de un om și cele scrise de boți. Iar internetul va rămâne la nivelul anului 2021, când a apărut ChatGPT-ul.
În plus, LLM-urile actuale sunt limitate în a produce idei noi: te pot ajuta să se familiarizezi cu un domeniu nou, dar nu pot veni cu ipoteze noi, doar cu pași care să te ajute să ajungi la o ipoteză. De aceea, ideea că nu mai trebuie să apelăm la experți în anumite domenii, pentru că ne putem baza exclusiv pe modelele mari de inteligență artificială, este una periculoasă, crede expertul în AI Research and Development.
Cine are responsabilitatea deciziilor luate de AI?
Elena s-a întrebat cine e responsabil de răspunsurile primite de la AI și deciziile luate, drept urmare. „Cred că înțelegem foarte clar că responsabilitatea poate fi asumată doar de către un om. Punct”, spune ea. Trainerul a comparat AI-ul cu un cuțit foarte ascuțit, care poate fi utilizat fie pe post de armă a crimei, fie pentru a găti ceva delicios. La fel, AI-ul e un instrument care nu are conștiință, este doar mânuit de cineva care poartă întreaga responsabilitate.
În concluzie, inteligența artificială are un bagaj greu și complex: resurse energetice uriașe, probleme etice dificile, impact social mare. Dar promite să aducă inovația și eficientizarea în educație, afaceri, medicină și multe alte nișe. Important este să fie reglementat și să nu fie considerat mai mult decât un asistent personal util.
