Fii „mobile-first”. Ai grijă de proprietatea intelectuală când creezi un brand. Integrează în afacere practici de sustenabilitate. Schimbă obiceiurile liderului dacă vrei să schimbi rezultatele businessului. Am strâns în acest articol principalele lecții pe care le-am învățat din masterclassurile de la Românii sunt antreprenori, pe 15 mai 2025.
Evenimentul Românii sunt antreprenori (RSA) 2025 a inclus o competiție de pitching, dar și o serie de momente-cheie care au oferit celor peste 400 de participanți inspirație și conținut aplicat: keynote-uri susținute de foști câștigători ai competiției, precum și de invitați speciali, un panel cu lideri de opinie despre succesul în antreprenoriat și factorii care îl influențează și patru masterclassuri coordonate de profesioniști din mediul de business.
„Cum să construiești o strategie de social media eficientă” a fost susținut de echipa Kooperativa 2.0; „STELL*R Leadership Model”, prezentat de Robert Iancu de la Trend Consult, a explorat modul în care cultura organizațională influențează rezultatele echipelor; „Brand building pentru antreprenori”, facilitat de Dana Nae Popa și Laura Iane (COPERA), a avut ca miză un exercițiu practic pe un brief real. Cel de-al patrulea masterclass, susținut de Iuliana Tiba de la BRD Groupe Société Générale, a adus în prim-plan sursele de finanțare pentru afaceri aliniate la obiectivele de mediu.
Cum faci o strategie de social media eficientă
Studiile legate de consumul de social media arată că 19 milioane de români dețin 25,3 milioane de telefoane mobile; dintre ei, 17,8 milioane folosesc internetul și stau, în medie, 2,06 ore/zi pe social media. Intrăm pe mobil imediat după ce ne trezim, muncim pe smartphone, ne relaxăm făcând scroll. Prin urmare, e esențial pentru orice business să fie mobile-first, au explicat membrii echipei Kooperativa 2.0 – Cristian China-Birta, Robert Feraru și Ana Maria Gîlcescu, la masterclassul pe care l-au susținut la RSA 2025. Trebuie să fii prezent pe canalele unde stau potențialii tăi clienți, la orele la care aceștia sunt acolo și – dacă faci e-commerce – trebuie ca website-ul tău să arate și să funcționeze impecabil pe mobil.
👉 În decembrie 2024, peste 14 milioane de români foloseau lunar YouTube, peste 12,3 milioane au conturi active pe Facebook și 9 milioane pe TikTok, Instagram avea peste 5,7 milioane de utilizatori, pe LinkedIn erau peste 900.000 de conturi.
3 tipuri de clienți pentru afacerea ta
Există 3 tipuri de clienți pentru afacerea ta, a explicat echipa Kooperativa 2.0: cei care te caută, cei care nu te caută (dar caută nișa în care activezi) și cei care nu te caută (pentru ei trebuie să faci marketing, de fapt). Aceștia din urmă pot fi atrași cu un conținut făcut de tine și de alții, care să le satisfacă/să le creeze o nevoie (să genereze o emoție, să-i determine să dea Share și Save – cele mai importante acțiuni în social media în prezent).
Pentru primele două categorii, e necesar să fii prezent pe principalele motoare de căutare, pentru a le confirma oamenilor decizia de cumpărare. Când te caută pe tine sau nișa ta, trebuie să găsească un website care să fie o carte de vizită digitală a brandului tău, profiluri sociale active și atractive, mențiuni pozitive, recomandări și recenzii din surse externe credibile (clienți, influenceri respectați în domeniu).
👉 În România, principalele 4 motoare de căutare online sunt Google, YouTube, eMAG și TikTok.
Nu există o rețetă secretă a succesului în social media
O agenție sau un „expert” (a se citi „freelancer”) care îți promite o strategie de marketing care poate implementată cu succes în orice domeniu, pe orice nișă, te minte, au spus cei de la Kooperativa 2.0. E important să înțelegi că social media nu vinde, ci duce mai departe povestea creată de afacerea ta prin reclamele plătite. Pe Facebook, Instagram sau TikTok, lumea reacționează la povești, la lucruri amuzante, iar orice afacere trebuie să aibă o interacțiune autentică și să ofere conținut valoros: analizează-ți comunitatea și apoi menține-o activă, pentru că altfel va pleca la competitorii tăi.
În social media poți obține vizibilitate astfel:folosește toate tipurile de conținut posibile (text, video, foto, infografic, live, GIF, sondaje etc.);
- fă real-time marketing (leagă-te de trending topics, zile internaționale, anotimp);
- explică sloganul/misiunea afacerii tale și asociază-l cu un vizual memorabil;
- pune întrebări deschise;
- postează conținut behind the scenes și live videos cu angajații tăi;
- folosește recenziile primite;
- oferă e-books și produse de test gratuite, dar nu te axa pe concursuri – nu sunt recomandate decât giveawayuri prin intermediul influencerilor, pentru că majoritatea participanților la concursurile de pe Facebook, de exemplu, sunt concursomani;
- folosește-te de user generated content (UGC).
👉 Concursurile sunt interzise pe paginile social media, dar s-au făcut și se vor face și pe viitor. De reținut: dacă este cu jurizare, nu ai nevoie de autentificare notarială; dacă este cu tragere la sorți, trebuie autentificat la notar; dacă premiul e mai mare de 600 de lei, se impozitează. Indiferent de ce tip de concurs organizezi, nu uita niciodată de regulament!
Tendințe în social media, în 2025:
- storytelling;
- postări nostalgice, dacă brandul tău se pretează la ele;
- UGC;
- parteneriate strategice cu branduri, micro-influenceri sau marketing afliat;
- conținut autentic;
- conținut localizat;
- employee advocacy.
Marketingul generațional ia avânt
Tinerii din Generația Z (13-28 de ani) au conturi de Facebook fără poză de profil, pentru că le este rușine să mai fie asociați cu acest canal, dar rămân pe el pentru a comunica în familie și motivați de fear of missing out (FOMO).
Între Baby Boomers (61-79 de ani) și generațiile de dinaintea lor nu sunt diferențe. Între Baby Boomers și Millenials/Generația Y (29-44 de ani) sunt diferențe mari, care se măresc cu fiecare generație care urmează: de aceea, dacă vinzi Zeților poate fi extrem de greu să vorbești pe limba lor. Și devine clar că, în curând, afacerile vor trebui să-și aleagă agenții de marketing axate doar pe comunicarea pentru o anumită generație de public-țintă.
👉 Membrii Generației Z nu urmăresc filmele la viteza normală, ci la una mai mare (de 1,5-2x), de aceea vor lungmetraje mai scurte și pentru a-i atrage trebuie să mizezi pe conținut video scurt.
Cum îți construiești brandul
Poziționarea în piață, alegerea unui nume și a unui slogan, crearea unui logo ancorat în povestea businessului și realizarea unui manual al brandului sunt cele patru etape ale construirii identității de brand, au explicat Dana Nae Popa și Laura Iane, fondatoarele Copera, la masterclassul „Brand Building pentru antreprenori”, pe care l-au susținut la RSA 2025. Niciunul dintre acești pași nu ar trebui tratat superficial și nici lăsat complet pe mâna AI-ului.
Înregistrarea la OSIM e esențială
În alegerea numelui, o etapă importantă este verificarea dacă acesta mai există deja pe piață. În acest sens, colaborarea cu un avocat specializat în proprietate intelectuală și înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) sunt principalele moduri de a te feri de posibilitatea să fi furat un nume deja înregistrat sau apropiat de unul existent. Te poți trezi cu citație chiar și din cauza unei litere, dar și a obiectului de activitate.
„Nu recomandăm să porniți la drum cu un nume de brand fără să verificați dacă el mai există sau sub ce formă; sau să vă gândiți că nu deranjați pe nimeni sau că până o să se prindă ei, trece momentul. Riscați să fiți nevoiți să redenumiți businessul”, a spus Dana Nae Popa.
Logo generat de AI?
În ce privește identitatea vizuală, există în prezent multe resurse online pentru a-l construi folosind inteligența artificială. În cadrul masterclassului, fondatoarele Copera au făcut un exercițiu pe propriul logo, pentru a puncta modul în care AI-ul poate fi folosit pentru construirea unei identități vizuale. Rezultatul a demonstrat că inteligența artificială are limitări în a oferi o identitate vizuală memorabilă sau care să-ți pună cu adevărat în valoare povestea. Un logo construit cu AI e bun... și comun.
Nu în ultimul rând, poziționarea pe piață e esențială chiar și pentru brandurile consacrate. „Chiar și brandurile cunoscute pică într-o capcană spunând «oamenii știu deja ce fac eu». Or o poziționare construită foarte bine te poate ajuta să ajungi la clienți aproape imperceptibil”, a punctat Laura Iane.
Ea a dezvăluit și cum ar suna declarația de poziționare a brandului lor: „Copera e un startup de branding participativ, care construiește logoul împreună cu clientul, prin brainstorming ghidat, spre deosebire de competiție, care-ți trimite 3 logo-uri din care să-ți alegi unul singur”.
👉 Vezi alte 9 lecții despre identitatea de brand împărtășite de fondatoarele Copera cu ocazia unui eveniment Startarium.
Cum poți câștiga în business mizând pe sustenabilitate
Conform unei definiții din 1987, sustenabilitatea înseamnă satisfacerea nevoilor de azi fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi, a explicat Iuliana Tiba, Director Environmental Social and Positive Impact Financing la BRD Groupe Société Générale, în cadrul masterclassului „De la Idee la Impact: cum un startup poate câștiga mizând pe sustenabilitate și atrage finanțare”, de la RSA 2025.
În ultimii ani, vocabularul de business s-a îmbogățit cu acronime ca ESG, CSRD, ESRS sau SDG, iar sustenabilitatea nu mai este o opțiune pentru afacerile contemporane, pentru că investitorii o solicită, consumatorii o preferă (în special Generația Z) și talentele de vârf aleg companiile responsabile, motivate de misiune si impact.
👉 Vrei să ai o afacere mai sustenabilă? Descoperă strategii esențiale pentru afaceri și exemple de circularitate în „Ghidul de marketing pentru economia circulară”, despre care am scris pe larg aici!
Sectoare sustenabile vs. măsuri sustenabile de business
Există afaceri care activează din start în sectoare de dezvoltare sustenabilă: economie circulară (de exemplu, combați risipa alimentară), case verzi (oferi soluții de eficiență energetică pentru clădiri), Climate tech (ai construit o platformă care calculează emisiile și face raportare de sustenabilitate) sau mobilitate curată (produci și instalezi stații de încărcare electrică bazate pe energie solară).
Dar și businessurile care activează în alte nișe pot lua măsuri sustenabile în activitatea lor. Evident, unele nu iau nicio măsură, altele recunosc importanța lor și fac planuri în acest sens sau au apelat deja la quick wins (de exemplu, acțiuni de reducere a plasticului folosit în ambalarea produselor). Un pas în plus au făcut companiile care își măsoară și monitorizează pe termen lung emisiile de gaze cu efect de seră și au planuri aliniate cu ideea de neutralitate climatică.
Pași pentru a deveni un business mai sustenabil:
- definește o misiune, axată pe problema pe care să o adresezi (de exemplu, un business care face slow fashion, pe un website e-commerce care vinde produse second-hand/pre-loved);
- dezvoltă, selectează sau definește un produs/serviciu sustenabil – eco-design, impact social, reciclare;
- stabilește obiective de mediu, sociale și de guvernanță – de exemplu, 40% diversitate în funcții de conducere;
- măsoară, fii transparent cu rezultatele și comunică-le pe scară largă – fă rapoarte periodice, comunică public ce descoperi, pe canale multiple de informare a clienților, investitorilor, angajaților și partenerilor (de exemplu, include elemente de sustenabilitate în pitchuri);
- aliniază-te treptat cu standardele existente – UN SDGs, B Corp, Taxonomia UE.
Ce este finanțarea sustenabilă
O strategie de sustenabilitate poate fi acompaniată și de o finanțare sustenabilă. Aceasta din urmă presupune includerea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în deciziile de investiții, finanțare sau asigurare, cu obiectivul pe termen lung de a promova creșterea economică. Corelarea celor două vine la pachet cu oportunitatea de a diminua riscurile prezente și viitoare de pe piața în care activezi, de a comunica public propriul program sustenabil și de a beneficia de o gamă diversificată de produse financiare: credite, obligațiuni, factoring, trade finance, leasing financiar și operațional, investiții în fonduri ESG).
De exemplu, un business poate accesa:
- credite verzi – dacă are ca obiect de activitate eficiența energetică, energia regenerabilă, flotele auto nepoluante sau clădirile verzi;
- credite albastre – dacă activează în nișa salubrității, a produselor chimice și plastice prietenoase cu apa, în lanțul valoric al pescuitului și acvaculturii sau face turism durabil în zone cu ecosisteme marine importante;
- credite sociale – linii de credit/capital de lucru, credite de investiții pentru IMM-uri cu o cifră de afaceri ≤50 de milioane de euro) și un acționariat feminin.
La ce elemente se uită banca înainte de a acorda o astfel de injecție de capital unei afaceri:
- factori de mediu – politici ce vizează schimbările climatice, gestionarea resurselor naturale (apă, sol, materii prime), pierderea biodiversității (activități în zone declarate protejate), poluarea și managementul deșeurilor (economie circulară), certificări și autorizații de mediu, gestiunea lanțului de distribuție;
- factori sociali – protecția dreptului de asociere, de siguranță a muncii (standarde ISO), dezvoltarea capitalului uman (angajați diverși, care primesc șanse egale și sunt ajutați să se dezvolte profesional);
- factori de guvernanță – administrează-ți compania responsabil, creează un comitet dedicat pentru probleme de mediu și sociale, corelează factorii de risc ESG cu remunerarea organelor de conducere, creează un dialog intern prin mecanisme dedicate plângerilor și reclamațiilor.
Ce face liderul se reflectă în cum merge businessul
Ca antreprenor, uită-te la obiceiurile de leadership pe care le ai și întreabă-te: duc ele într-adevăr la rezultatele spre care vreau să le obțin, la nivel de business sau de echipă? Aceasta a fost îndemnul pentru antreprenori adresat de Robert Iancu, Head of Management Practice la Trend Consult, în cadrul masterclassului „STELL*R Leadership Model” pe care l-a susținut la RSA 2025.
Rezultatele unei echipe reflectă obiceiurile fiecărui membru, iar comportamentele liderului acelei echipe sau organizații – formal sau informal – devin repere pentru ceilalți. Când un comportament se repetă și e preluat de mai mulți colegi, el devine normă. Normele arată ce se face în echipă, spre deosebire de reguli, care spun ce sau cum ar trebui făcut.
Ce e cultura organizațională
„Cultura organizațională e reprezentată de totalitatea normelor din locul respectiv, nu de misiunea și viziunea scrise pe pereți”, a explicat Robert Iancu. „Orice grup are o cultură pentru că are un set de norme. Oamenii din acel grup se comportă conform normelor. Așa se întâmplă într-o organizație mare, într-o echipă mică, dar și în grupul numit țară. Noi, în grupul numit România, avem un set de lucruri care se fac, iar altele care nu se fac. De aceea, dacă nu sancționăm comportamentele negative, ele devin norme. Iar dacă vrei să schimbi rezultatele pe care le ai în businessul tău, trebuie să schimbi leadershipul – dar nu persoana acceptată ca lider, ci obiceiurile acestuia.”
👉 Descoperă care sunt elementele modelului de leadership STELL*R și cum poți influența concret cultura organizației tale? Urmează cursul gratuit de pe Startarium „STELL*R: Gestionarea culturii organizaționale pentru înalta performanță”.
Sursă foto: Startarium
