Crearea unei comunități cere implicare și alegeri strategice, dar și o motivație puternică drept punct de pornire și obiective pe termen lung. Ce înseamnă o comunitate de business? Care sunt principiile după care să te ghidezi când o construiești? Și, mai ales, răspunde ea unei nevoi reale a membrilor? Răspundem la aceste întrebări alături de 3 organizații cu ADN comunitar – We For Real, Kofi Ti și Magazin Zero Waste.
We For Real – startupul care învață organizațiile să creeze comunități sănătoase
Mădălina Neagu și Liviu Cadariu (foto jos) sunt fondatorii We For Real – un startup care oferă cursuri, resurse și consultanță pentru community building. Cursul online de bază este self-paced, cu cât mai puțină teorie și cât mai multe elemente practice, procesul fiind foarte similar cu frameworkurile care te ghidează înspre crearea unui business.
Te învață, spre exemplu, cum să definești scopul comunității (misiune, viziune, valori), cum să conturezi profilurile ideale de membri (member persona) și să adaptezi propunerea de valoare pentru fiecare dintre ei, cum să faci o strategie de atragere a membrilor și nucleul viitoarei comunități (activități și evenimente), cum să identifici resursele necesare pe parcursul procesului și a „casei” comunității tale, dar și cum să creezi un member’s journey și strategii de conținut și engagement.
Cum ajungi să faci din community building... un business?
Mădălina Neagu are 6 ani de experiență în community building, acumulată la Impact Hub Bucharest, unde a fost (pe rând) Community Catalyst și Community Manager și a organizat peste 200 de evenimente, conferințe și călătorii de învățare pentru ebbf. Liviu Cadariu a consiliat peste 30 de comunități antreprenoriale și tech în vederea creării de strategii sănătoase de community building. Ca membru de bază al echipei Let’s Do It, Romania!, a coordonat peste 200.000 de voluntari pe parcursul uneia dintre zilele lor de curățenie națională.
„Blocul meu era o comunitate, când mă duceam în vacanță la bunici – era o comunitate. Copiii de pe stradă cu care mă jucam erau, iarăși, o comunitate”, meditează Mădălina asupra motivațiilor care au condus-o pe drumul pe care se află azi.
Ajunsă la București, după ce a terminat facultatea, și-a luat un job corporate în domeniul financiar și chiar acolo – la Accenture – a avut și primele inițiative de community building: ca parte dintr-un program în care angajații erau încurajați să înscrie idei inovatoare, avea de ales dacă să dezvolte fie o idee care să îmbunătățească workflowul, fie una care să promoveze engagementul la locul de muncă. Evident, a ales a doua opțiune.
În aceeași perioadă a făcut cunoștință cu echipa Impact Hub Bucharest, unde i-a devenit mai clar ca oricând câtă putere și cât potențial de a face bine în lume are o comunitate. Era o vreme în care nu știa mai nimeni de la noi nici ce înseamnă un spațiu de coworking, nici ce înseamnă community building, așa că lucrurile se bazau mult pe trial & error și pe adaptarea strategiilor din rețeaua globală Impact Hub la contextul local.
Pe măsură ce a descoperit teoriile și informațiile din domeniu, și-a propus să ajute și alte organizații cu expertiza acumulată – întâi în regim freelance, apoi alături de Liviu Cadariu, partenerul alături de care a fondat We For Real, o platformă care oferă acces la know-how, consultanță și strategii concrete pentru creșterea de comunități sănătoase.
Liviu vine din Gura Humorului, un oraș care este (cum spune chiar el) o comunitate prin el însuși. Mutat în Capitală, lipsit de contextul orașului natal, a înțeles cu adevărat valoarea unei comunități și nevoia intrinsecă de apartenență. A făcut parte din Tech Hub Bucharest și s-a implicat în activități de voluntariat, apoi a făcut parte din proiecte din ce în ce mai structurate de community building, până când, în 2017, contextul l-a adus față în față cu Mădălina și s-a produs declicul: asta este ceea ce trebuie să facă – să își unească forțele și să le ofere celor interesați resursele de care ei nu au putut beneficia atunci când au avut nevoie.
Vrei să descoperi afaceri interesante?
Hai la Românii sunt antreprenori 2025!
Te așteaptă o zonă expo, 4 masterclassuri, keynote speeches, paneluri, un pop-up hub și competiția de pitching.
Ce face un arhitect de comunități?
Așa se definește Mădălina, așa că am întrebat-o ce presupune asta, iar răspunsul a fost mai complicat decât m-aș fi așteptat: rolul presupune viziune și strategie, combinate cu elemente de implementare și operaționale: „Poți vedea în ansamblu cum ar trebui să arate comunitatea unei organizații, ce nevoi de creștere are, care ar trebui să-i fie parcursul, apoi creezi o strategie detaliată, cu focus pe detaliile operaționale (oameni implicați, canale de comunicare, experiențe oferite), însă aici se oprește procesul, la schiță. Apoi preia managerul de comunitate, care începe implementarea”.
Se pornește de la workshopuri in-depth cu echipa clientului și cu stakeholderii implicați în construirea comunității – un pas crucial în pregătirea viziunii și a alinierii în jurul acesteia: „Trebuie să înțelegem foarte bine cum și dacă va funcționa acest lucru, înainte să investim prea multe resurse într-un efort de community building care e posibil să nu se concretizeze”.
Începând de la misiunea și viziunea comunității și de la propunerea de valoare pentru membri, echipa We For Real calibrează eforturile pentru etapele următoare, dar și așteptările, din toate unghiurile: Este comunitatea cu adevărat ceea ce-și dorește să facă clientul? Au membrii cu adevărat nevoie de ceea ce li se propune sau sunt doar niște presupuneri?
„Ne putem uita la construcția unei comunități ca la construcția unui produs – dacă ai un startup și ai trecut prin toți acești pași – interviuri pentru descoperirea profilului consumatorului, definirea propunerii de valoare, Business Model Canvas etc. – vei trece printr-un proces similar și pentru comunitatea pe care vrei s-o creezi, pentru că ai nevoie să descoperi și să validezi cu totul alte elemente decât atunci când construiești un business”, explică Mădălina.
Ce este și ce nu este o comunitate
Chiar dacă nu ai creat o comunitate în jurul startupului sau produsului tău, sunt convinsă că faci deja parte, ca antreprenor, din cel puțin o comunitate care te ajută pe tine, ca om sau ca profesionist, să te dezvolți și să te simți susținut atunci când ai nevoie.
Când vine vorba de a defini o comunitate, se aplică vorba românească: câte bordeie, atâtea obiceie. Deși Mădălina spune că există zeci de definiții în domeniu (vezi, de pildă, acest articol de pe Medium), cea cu care lucrează We For Real sună în felul următor:
Comunitate = un grup de oameni cu un scop, valori, evenimente, ritualuri și artefacte comune, adunați în jurul unei misiuni, care vor să creeze lucruri împreună.
Este important de precizat însă că misiunea acestor oameni nu este aceeași cu misiunea startupului sau a organizației – ele se suprapun în cazuri foarte rare, spre exemplu atunci când businessul este comunitatea (vezi spațiile de coworking).
Mădălina atrage atenția asupra faptului că se fac multe confuzii între procesul de community building, eforturile de social media, ba chiar și cele din pipeline-ul de vânzări: „România încă se află în primele etape la capitolul community building, deci mai este multă educație de piață de făcut. Cu toate acestea, există anumite industrii ce recunosc valoarea acestui proces mai ușor decât altele – industria tech este una dintre ele, obișnuită cu comunitățile de suport, de pe Reddit sau de prototipare, la fel și zona de ONG (unde, prin natura misiunii, te bazezi pe oameni ca să reușești să-ți îndeplinești misiunea) sau cea de lifestyle și de wellbeing, care este, în cele din urmă, despre a aduce oamenii împreună”.
La rândul lui, Liviu subliniază faptul că o comunitate nu este o soluție universală care să-ți rezolve problemele pe care le-ai putea avea în business: „În general ne dorim comunități care să ne aducă și clienți, să ne ofere și feedback pentru produs, să genereze și vânzări și să ne ajute să devenim lideri de piață, însă nu suntem mereu dispuși să alocăm resursele de care e nevoie pentru a construi aceste comunități (să angajăm un community manager, spre exemplu)”.
Resurse și repere pentru a construi o comunitate solidă
Mădălina și Liviu ne îndeamnă să ne uităm către organizațiile din afară specializate în community building și la resursele pe care le pun la dispoziție: CMX Hub, Community Roundtable sau Community Canvas, de exemplu. Și, din moment ce procesul de creare a unei comunități seamănă mult cu acela de a construi un business, echipa We For Real ne încurajează să folosim instrumentele Startarium – precum Business Model Canvas sau Value Proposition Canvas, adaptate pentru comunitate.
Nu în ultimul rând, un sfat important este să îți setezi de la bun început obiectivele corecte, astfel încât să investești în direcțiile potrivite pe termen lung. Dă-ți seama care sunt motivele pentru care oamenii și-ar dori să intre în comunitatea ta, astfel încât să construiești cu intenție în jurul nevoilor lor.
Cât despre cea mai importantă lecție pe care Mădălina și Liviu au învățat-o de când lucrează în community building, aceea este legată de valoarea ei intrinsecă. Atunci când ai o comunitate închegată, oamenii rămân alături de tine – se mută cu tine, îți stau alături chiar dacă produsul tău e poate puțin mai scump, te ajută atunci când traversezi o perioadă dificilă, te susțin atât financiar, cât și moral și reputațional (la nevoie).
Kofi Ti și prietenii (re)cunoscuți la nevoie
Într-adevăr, un semn că faci bine ceea ce faci este faptul că oamenii fac scut în jurul tău în momente critice și te ajută să treci cu bine peste încercări. Kofi Ti, afacere cofondată de Cosmin Pasnicu, este un brand românesc de băuturi artizanale creative, pornit inițial ca o cafenea de specialitate și care a căpătat forma actuală în urma experienței lui Cosmin și a prietenilor lui. Mai precis, au pornit de la întrebarea „Ce bei când nu bei?”, opțiunile pentru serile în oraș când nu vrei sau nu poți să consumi alcool fiind, în general, limitate și – au observat ei – plictisitoare. Astăzi, Kofi Ti vinde o gamă largă de băuturi, de la Cola și apă tonică cu arome, făcute din ingrediente naturale, până la cold brew și limonadă din fructul de cafea.
„Avem acum 16-17 băuturi în portofoliu în diverse forme și, pe lângă aceste băuturi răcoritoare care adresează diverse nevoi, mai facem și cold brew coffee din cafea de specialitate”, povestește Cosmin. „Pentru cine nu-și face singur, facem inclusiv private label, adică facem, spre exemplu pentru rețeaua 5 to Go. Cam un sfert din ceea ce facem este pe bază de cafea. Am luat câteva băuturi clasice și le-am reinterpretat – socata din copilărie, pe care am făcut-o mai altfel. Sau cătina, cu care ne-au chinuit mamele noastre în copilărie – am descoperit un soi mult mai aromat, de la care pornim și pe care îl amestecăm cu miere, ghimbir, lavandă, rozmarin și salvie. Îmi place mie să iau lucruri simple, clasice și le dau un twist.”
De-a lungul timpului, Cosmin și-a ținut clienții aproape ducându-și businessul într-un mod cât se poate de old-school: în pandemia COVID-19, când vânzările din HoReCa de care depindea Kofi Ti au stopat brusc, Cosmin a lansat site-ul, împreună cu o serie de oferte speciale care să atragă clienții. Ca să nu mai plătească o firmă de curierat, s-a ocupat el de livrări, ceea ce i-a oferit oportunitatea de a sta de vorbă cu oamenii, lucru care i-a rămas în obicei și după ce s-au mai stabilizat lucrurile. Face frecvent follow-up telefonic cu clienții, le trimite produse pe care să le încerce înainte de lansare și se sfătuiește cu ei, le cere feedbackul.
Mulțumită comunității, care l-a avertizat când a fost nevoie în legătură cu problemele identificate la anumite produse, a reușit să preîntâmpine situații neplăcute legate de loturile deficitare. Mai mult – atunci când un producător de vinuri i-a copiat cu totul un design de etichetă, refuzând să renunțe la el chiar și sub amenințarea cu procesul, clienții care au văzut postarea Kofi Ti pe Facebook l-au inundat cu comentarii până în momentul în care acesta a cedat și a acceptat să rezolve pe cale amiabilă problema.
Un business renăscut din cenușă
Pe 11 august 2023, un incendiu a distrus complet hala din Crevedia unde se afla depozitul Kofi Ti, incinerând tot ce aveau acolo – lăzi frigorifice, paleți cu mii de sticle, mii de ambalaje, zeci de mii de etichete și capace, materie primă în valoare de mii de euro, standurile cu care mergeau la evenimente, bicicletele Wheelys cu care a pornit Kofi Ti și multe altele. În câteva minute, businessul a pierdut echipamente și materiale de cel puțin 50.000 de euro, scriau ei atunci pe profilul lor de Facebook. Pentru mulți ar fi fost sfârșitul. Nu și pentru Kofi Ti.
În jurul lor s-au strâns atât furnizori, cât și clienți B2C și B2B, care i-au ajutat în toate felurile posibile – de la a pune pe site-urile sau în locațiile lor mesaje în care invitau oamenii să cumpere un voucher valoric pe care să-l folosească ulterior sau un abonament de 6 sau 12 luni cu băuturi gata de mixat, la a storna facturi existente sau a comanda în avans produse Kofi Ti pentru cafenelele lor. Oamenii au cumpărat vouchere pe care mulți nu le-au folosit nici în ziua de azi – din simpla dorință de a ajuta un business românesc să rămână pe piață.
Incendiul acesta, culmea, a fost o oportunitate ca noi să ieșim din bula noastră, pentru că mesajul despre micul business românesc și pagubele din incendiu s-a rostogolit foarte departe – am ajuns și la televiziune, am avut parte de oameni care nu știau de noi înainte și care au făcut o primă comandă de sprijin, descoperind produsele noastre. O bună parte din aceștia au rămas clienți fideli.
Prin această mobilizare fantastică, Cosmin a reușit să plătească în continuare salariile și chiria și să se concentreze pe reconstruirea businessului în acest moment de cotitură, fără a fi nevoit să ceară păsuire nimănui: „Ne-au ținut pe picioare, asta cred că e puterea comunității. Noi am fi închis, am fi dat faliment, am fi făcut altceva probabil dacă n-am fi avut sprijinul acesta, nu am fi putut să ne să ținem angajații. Dar în egală măsură mi se pare că avem o responsabilitate extraordinară față de oamenii care ne învestesc cu atâta încredere. Comunitatea implică niște valori comune și niște relații, iar cea mai importantă responsabilitate pe care o are cel care se află în mijlocul acestei comunități este de a-i respecta pe ceilalți și de a nu le trăda încrederea, pentru că puterea ei este fantastică – ea face și desface totul”.
Actualmente, echipa Kofi Ti se concentrează pe a-și mări capacitatea de producție și pregătește investiții și eforturi mai structurate în comunicare, astfel încât să poată face față și cererii existente, dar și nevoilor noilor clienți care se vor alătura.
Magazin Zero Waste – o formă de manifestare pentru o comunitate nișată
Când am definit comunitatea, am pus accent pe misiunea în jurul căreia se strâng membrii ei, iar Magazin Zero Waste este un exemplu excelent în acest sens. Pe 14 decembrie 2020, după multe eforturi, Magazin Zero Waste (un magazin cu ADN profund comunitar) își deschidea în sfârșit porțile în București, în așteptarea celor dornici de a trăi o viață cu mai puțină risipă. Aici găsești produse vrac, pe care le poți cumpăra direct din magazin (în recipientul tău). Magazinul a funcționat și online (în sistem circular de ambalaje) o perioadă. Produsele sunt fie din materiale compostabile, pe care echipa le primește înapoi și le transformă în compost alături de Grădina Molcom, fie vin în ambalaje circulare, care pot fi returnate și ajung înapoi la producător pentru a fi refolosite.
Conștientă de presiunea pe care plasticul și deșeurile o pun asupra mediului, Ana Maria Răducanu (fondatoarea Magazin Zero Waste) a simțit că nu se mai identifică cu stilul de viață promovat la scară largă. Și-ar fi dorit să aibă un loc de unde să poată să consume fără risipă și fără ambalaje de unică folosință, așa că a decis să fie ea cea care îl aduce la viață.
Timp de 2 ani a lucrat la idee, apoi, chiar la început de pandemie, a lansat o campanie de crowdfunding ca să-și ducă proiectul la următorul nivel. Și-a dorit să acopere astfel măcar costul chiriei, ceea ce a și reușit – în doar o săptămână! În același timp, a primit și validarea ideii din partea celor care au susținut-o în primele faze ale businessului, confirmându-i că există cerere pentru ce și-a propus ea să facă. Unii dintre cei care au donat prima oară pentru Magazin Zero Waste sunt prezenți și azi pe Patreon, cu donații recurente.
Ana a păstrat de atunci o comunicare directă cu ei și i-a ținut la curent cu toate progresele businessului, invitându-i să contribuie oricum pot la fiecare pas – de la amenajarea spațiului, la administrarea anumitor părți ale businessului. De altfel, Ana a văzut de la bun început modelul de business ca fiind o cooperativă și și-a dorit ca acest magazin să fie deținut de oamenii care au nevoie de el: „De una singură nu aș fi putut să fac acel magazin – au fost toți acei oameni care au răspuns apelurilor mele și au făcut tot. Eu... prea puțin”, spune Ana. „Pe lângă faptul că ne sunt clienți recurenți, membrii comunității se implică activ în ce ține de magazin: ne-au ajutat în online când am avut nevoie de promovare, iar în 2023, când simțeam că intru în burnout, am cerut ajutorul în comunitate – am explicat situația și am venit cu rugămintea să vină mai aproape de magazin, într-o formă mai implicată.”
5 persoane s-au alăturat, inițial ca voluntari, apoi au preluat din ce în ce mai mult din ce însemna magazinul din punct de vedere operațional. De mai bine de un an, una dintre voluntare se ocupă de întâlnirile de comunitate, de workshopurile și celebrările care aduc comunitatea laolaltă. Unii dintre voluntari se implică inclusiv financiar în acest proiect de suflet. În martie 2025, actele au fost făcute și Ana a transferat o parte din afacere către cei care au ajutat-o din 2023 și până acum.
Comunitatea ca stil de viață
Ana s-a ocupat anterior de organizarea de procese de învățare și facilitare pentru grupuri, deci pentru ea comunitatea a fost un element non-negociabil. De asemenea, conexiunea ei cu natura i-a demonstrat, de-a lungul timpului, cât de legați și de dependenți suntem unii de alții: lucrurile se așază mult mai bine la nivel macro atunci când elementele întregului ecosistem sunt în armonie și comunică unele cu celelalte.
Această filosofie de viață s-a tradus și în filosofia ei de business, acesta fiind și motivul pentru care oamenii se strâng în jurul nucleului pe care l-a creat: „În mentalitatea capitalistă, comunitatea pleacă de la obiectivul de business și de-abia după aceea ajungi să-ți pui întrebarea cum fac să integrez comunitatea în business? De aceea nici nu funcționează, pentru că nu se pleacă de la scop și misiune. Eu am plecat de la relația mea cu natura în primul rând, de la relația cu ceilalți oameni și m-am întrebat ce putem face ca să ne facem acest colț de viață mai frumos pentru noi. Acesta a fost obiectivul, care a luat forma unui business”.
Ana e pentru comunități organice, autentice (care sunt mai mult decât un KPI care să ajute la atingerea obiectivelor de business) și e de părere că magazinul e o formă a comunității, nu un scop în sine: e locul în care oameni cu valori comune se întâlnesc, contribuie și cresc împreună.
Clienții fideli ai Magazinului Zero Waste sunt oameni oarecum ieșiți din tipare, persoane pe care ceilalți le privesc adesea cu suspiciune pentru că se opun plasticului de unică folosință și obiceiurilor/ritualurilor create în jurul produselor care nu doar că nu sunt sustenabile, ci de-a dreptul dăunătoare mediului înconjurător. Pentru ei, magazinul este un spațiu safe, unde nu se simt judecați și se pot întâlni cu alți oameni care împărtășesc valori similare, ceea ce este ca o gură de aer proaspăt – motiv pentru care, de 5 ani încoace, își și dedică atâta timp unor activități care nu le aduc niciun beneficiu financiar direct.
Scopul mai mare decât noi este cel care atrage comunitatea și o ține împreună, nu fondatorii de business, ambasadorii de brand și așa mai departe, spune Ana. Asta e misiunea oricărui vizionar, cu atât mai mult a celui care vrea să construiască o comunitate: să găsească „De ce”-ul care îi aduce pe oameni laolaltă și să-l hrănească.
A construi și a menține vie o comunitate este o muncă de viață, pentru că are de a face cu ceea ce suntem noi la bază și cu toate plusurile și minusurile pe care trebuie să le menținem în echilibru: „Pentru a putea să trăiești pe bune într-o comunitate, trebuie în primul rând să lucrezi temeinic cu tine, să poți să-ți gestionezi propriile limitări și porniri egoiste pe care le avem cu toții, să fii capabil să asculți și să înțelegi o părere diferită, să vezi de ce te deranjează când oamenii gândesc altfel, să lași orgoliul jos și să ai capacitatea de a face punte cu cel din fața ta”, rezumă Ana eforturile de community building.
Sursă foto: dreamstime.com
