Indiferent că ești un antreprenor cu experiență sau abia te gândești să începi un business, trebuie să știi că poate exista un moment în activitatea firmei tale în care s-ar putea să fie nevoie să îi schimbi statutul din firmă neplătitoare de TVA, în companie plătitoare de TVA. Dar ce înseamnă mai exact asta, cum îți influențează afacerea și, mai ales, de la ce sumă devii plătitor de TVA, conform legii naționale?
Descoperă în cele ce urmează tot ce trebuie să știi despre statutul de plătitor și neplătitor de TVA și cum să iei cele mai bune decizii pentru businessul tău, în timp ce te asiguri că respecți legislația în vigoare.
Pe scurt
- Plătitor sau neplătitor de TVA: ce trebuie să știi
- Când devii plătitor de TVA: cadrul legal
- Cum se poate face trecerea la plătitor de TVA
Plătitor sau neplătitor de TVA: ce trebuie să știi
Înainte să îţi prezentăm ce înseamnă să ai o firmă plătitoare de TVA și cu ce se diferențiază de o firmă neplătitoare de TVA, hai să vedem ce este – mai exact – acest TVA. Taxa pe valoarea adăugată (TVA-ul) este un impozit indirect datorat bugetului de stat, denumit și „impozit pe consum”. De ce? Pentru că cel care suportă această sarcină fiscală este consumatorul final. La fel cum și tu, la rândul tău, când achiziționezi produse și servicii de la alte companii plătitoare de TVA, trebuie să plătești costul aferent (adică TVA-ul).
TVA-ul reprezintă un cost suplimentar pentru consumator, care se stabilește în funcție de categoria de produse/servicii pe care le vinzi și care se adaugă la prețul lor final. În țara noastră, există 3 cote de TVA: 19%, 9% și 5%, care se aplică pentru diverse categorii de produse, așa cum este prevăzut în Art. 291 din Codul Fiscal.
👉 Nu lăsa cota de TVA să influențeze modul în care calculezi prețurile pe care le percepi pentru produsele sau serviciile tale. Da, TVA-ul crește costul final suportat de consumator, însă nu-ți crește și profitul pe care obținut direct din vânzare. Descoperă tot ce trebuie să știi despre marja de profit: cum o determini și ce poți face pentru a-i crește valoarea.
Atunci când ai o firmă plătitoare de TVA, facturile și bonurile fiscale emise la vânzarea bunurilor sau serviciilor trebuie să conțină această taxă. Astfel, prin facturile emise, colectezi TVA-ul de la clienți. În același timp, atunci când achiziționezi produse sau servicii de la firme înregistrate în scop de TVA, îl plătești și acesta este deductibil.
În final, la sfârșitul perioadei fiscale, diferența dintre TVA-ul pe care îl colectezi de la clienți (prin vânzarea de produse/servicii) și TVA-ul achitat furnizorilor reprezintă suma de recuperat/datorată statului. Altfel spus, atunci când TVA-ul deductibil este mai mare decât TVA-ul colectat, vei avea TVA de recuperat. În schimb, dacă TVA-ul deductibil este mai mic decât cel colectat, atunci vei datora TVA statului român.
👉 Descoperă toate noutățile privind TVA-ul în 2024, dar și impozitul pe care trebuie să îl plătești pentru firma ta!
Când devii plătitor de TVA: cadrul legal
În România, orice firmă nou înființată este neplătitoare de TVA, însă poate deveni plătitoare de TVA în 2 situații:
-
Obligatoriu, când depășește plafonul de 300.000 RON/an cifră de afaceri (CA), conform Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Dacă te afli în această situație și într-un an fiscal ai o CA mai mare de 300.000 RON, ești obligat să te înregistrezi ca plătitor de TVA în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care plafonul a fost depășit.
- Opțional, atunci când nu depășești cifra de afaceri de 300.000 RON, dar îți dorești să faci trecerea de la firmă neplătitoare de TVA la una plătitoare de TVA, pentru a-ți optimiza activitatea.
👉 Dacă te gândești să începi un business și vrei să cunoști, pe lângă aplicabilitatea TVA, toate celelalte aspecte importante pentru un start de succes, atunci descoperă Startup Edu – un curs complex lansat de Startarium. Acesta cuprinde 80 de materiale numai bune de parcurs dacă vrei să afli cum este mai bine să-ți administrezi afacerea, cum să depășești obstacolele pe care le poți întâmpina în orice etapă a businessului și cum să obții resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.
Când merită să faci trecerea de la firmă neplătitoare de TVA, la firmă plătitoare de TVA?
Ca antreprenor, ai posibilitatea de a alege între a fi plătitor sau neplătitor de TVA. Dar cum știi că acest lucru este potrivit pentru un SRL neplătitor de TVA, la momentul actual? Ei bine, iată când poate fi avantajos să devii plătitor de TVA:
- atunci când vrei să faci achiziții din UE sau să vinzi produse și/sau servicii către UE fără să fie nevoie să te încadrezi în limita a 10.000 euro/an;
- atunci când activezi într-un domeniu care beneficiază de cotă de TVA redusă (de 9% sau 5%) și deduci un TVA mai mare, aferent facturilor de la furnizori;
- atunci când ai un business stabil și vrei să-ți consolidezi parteneriatele de afaceri; de exemplu, unii parteneri comerciali caută să colaboreze cu firme plătitoare de TVA pentru a-și deduce TVA-ul din facturile emise de către acestea.
În cazul în care consideri că punctele de mai sus se potrivesc și cu specificul și obiectivele afacerii tale, nu uita totuși de dezavantajele trecerii la SRL plătitor de TVA. Unul dintre cele mai mari dezavantaje poate fi pierderea unui procent din clienți din cauza prețurilor practicate. După cum știi, dacă devii plătitor de TVA, costurile produselor/serviciilor pe care le vinzi pot fi mai mari și, astfel, unii clienți pot fi determinați să se îndrepte spre concurenți cu prețuri mai avantajoase.
👉 Poți evita asta dacă înveți cum să stabilești prețul corect pentru produsele și serviciile tale. Aplicând o strategie corectă, poți beneficia de un profit sustenabil, în timp ce vei avea clienți mulțumiți de prețurile pe care le practici.
De asemenea, și birocrația este puțin mai complicată atunci când devii plătitor de TVA: contabila trebuie să depună mai multe declarații la ANAF (D300, D390, D394), motiv pentru care și costurile pentru serviciile de contabilitate sunt, în general, mai mari pentru firmele plătitoare de TVA.
În schimb, dacă nu depășești pragul de 300.000 RON și alegi să rămâi neplătitor de TVA, dezavantajele de mai sus nu vor avea nicio influență asupra afacerii tale. Totuși, dacă vrei să faci achiziții sau să vinzi servicii/produse către țări din UE, va fi nevoie să te încadrezi în limita a 10.000 euro/an.
Cum se poate face trecerea la plătitor de TVA
Fie că ai depășit plafonul TVA de 300.000 RON, fie că ai decis trecerea opțională de la neplătitor la plătitor de TVA, este important să știi cum poți să faci această trecere, astfel încât să respecți legislația în vigoare. Procesul nu este deloc complicat.
Cererea de trecere la plătitor de TVA se depune, direct (prin reprezentant legal) sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent, prin poştă, cu confirmare de primire, ori prin mijloace electronice. După primirea declaraţiei, departamentul de specialitate analizează informaţiile şi, după caz, documentaţia prezentată. Mai apoi, se va emite decizia privind înregistrarea în scopuri de TVA, care se consideră valabilă începând cu data comunicării respectivei decizii.
Acum, că ai descoperit care este diferența dintre plătitor și neplătitor de TVA și ce avantaje îți aduce fiecare statut în parte, tu ce alegi? Analizează fiecare aspect al afacerii tale și nu uita că deși ai posibilitatea de a opta să devii plătitor de TVA oricând, dacă ai atins plafonul de 300.000 RON, atunci această trecere este obligatorie!
NOTĂ: Înainte de a utiliza informațiile furnizate, vă rugăm să aveți în vedere următoarele aspecte:
- actele normative care guvernează cadrul fiscal din România (precum și practica autorităților fiscale) se află într-un proces continuu și rapid de dezvoltare, motiv pentru care atât legislația în sine, cât și interpretarea ei, pot varia imprevizibil;
- de asemenea, unele prevederi pot fi caracterizate de ambiguitate și, în consecință, informațiile oferite pot reprezenta doar un punct de vedere din multitudinea de interpretări posibile, în lipsa clarificărilor oficiale aduse textelor de lege sau normelor metodologice;
- conținutul prezentat se limitează la prevederi de natură generală, însă în practică pot exista spețe particulare supuse unor reguli specifice, fiind astfel necesară verificarea cadrului normativ aplicabil situației individuale, cu un consultant fiscal;
- informațiile oferite se bazează pe legislația în vigoare sau proiectele publicate la data redactării articolului, de aceea este posibil ca o parte dintre acestea să nu mai fie valabile, ulterior unor modificări legislative survenite după această dată.
De aceea, managerul platformei nu va fi răspunzător pentru niciun prejudiciu care ar putea fi cauzat de utilizarea acestor informații de către cititori în activitatea proprie, în lipsa respectării principiilor de prudență necesare.
Surse foto: Shutterstock, Shutterstock
