Ce am înțeles anul acesta este că rolul antreprenorului trebuie să facă tranziția de la “eroul nebun”, mereu dispus la riscuri și la “all-în-uri”, la rolul antreprenorului-manager, care poartă pe umeri nu doar mantia super-eroului, ci și responsabilitatea față de stakeholderii organizației.
În ultimii ani, decembrie mă găsește la răscruce de drumuri. Probabil că nici pentru voi situația nu este diferită, iar asta pentru că finalul anului este un moment universal de analiză, de tras concluzii, de pus lucrurile în perspectivă și de planificat pentru viitor.
Ceea ce am învățat însă e că dacă în viață personală este relativ simplu să iei decizii semnificative de la o zi la altă, că antreprenor și manager nu mai este la fel de simplu. Iar asta pentru că deciziile au mereu 3 dimensiuni suplimentare: vin cu un ‘bagaj’ al trecutului, o realitate a prezentului și o perspectivă a viitorului. Ar fi minunat să privim doar în viitor, să excludem trecutul și să ignoram prezentul… doar că nu …