România se află într-un moment critic, similar cu cel al unei companii în prag de colaps. Soluția nu este tăierea oarbă a cheltuielilor, ci o restructurare strategică și inteligentă: investiții în zonele care pot genera valoare, reducerea risipei, digitalizare și leadership autentic. Lecțiile din antreprenoriat pot oferi direcție pentru redresarea unei economii aflate în dezechilibru profund.
În ultimii 15 ani de antreprenoriat am trecut prin câteva momente dificile. Crize, decizii grele despre oameni, provocări de cashflow, investiții care nu au funcționat și multe altele. Nu cred că am toate răspunsurile perfecte, dar cred că am învățat ceva și din lucrurile care nu au funcționat, și din cele care au produs rezultate.
Nu vin cu soluții de expert, dar știu ce înseamnă să ții o echipă în viață și un business pe linia de plutire, când totul în jur pare nesigur. Azi, când privesc situația României, nu pot să nu fac paralela cu o companie aflată în impas. Și poate că în simplitatea unor decizii antreprenoriale putem găsi inspirație pentru cum putem reconstrui economia.
Înainte să tai, înțelege. Și taie doar ce nu aduce valoare
În 2024, România a avut venituri de 574,6 miliarde de lei și cheltuieli de 727,3 miliarde de lei. Asta înseamnă un deficit de 152,7 miliarde de lei sau 8,65% din PIB. O bună parte a cheltuielilor este dificil de deblocat: peste 58% din bani merg pe salarii, pensii și dobânzi la datoria publică, iar alți 13% merg spre bunuri și servicii – incluzând aici și zone sensibile cum ar fi bugetul pentru compensarea serviciilor medicale, a medicamentelor și banii alocați administrațiilor locale.
În 2024, România a pierdut 37% din venituri din cauza gradului scăzut de colectare a taxelor. Asta nu e despre prea puține taxe, ci despre prea multă evaziune și prea puțin interes real pentru colectare eficientă.
O problemă reală este inclusiv la nivel de proces de bugetare și execuție: veniturile în 2024 au crescut cu 10% față de 2023, în timp ce cheltuielile cu 19%. Totul în condițiile în care funcționam pe pierdere și în trecut.
Dacă vrei să echilibrezi bugetul doar tăind, riști să tai exact ce te poate salva: investițiile
Într-o firmă nu tai bugetul de vânzări sau dezvoltare doar ca să rămâi pe zero. Tai abonamentele nefolosite, renegociezi chirii, oprești proiectele care nu aduc valoare. Statul trebuie să facă la fel: mai puține cheltuieli de funcționare ineficiente, mai multă digitalizare, audituri reale și transparență.
77% dintre români susțin această direcție (conform unui sondaj INSCOP desfășurat în mai 2025). Și nu trebuie să fii antreprenor ca să înțelegi că, atunci când nu mai ai bani în buzunar pentru toate, nu mai poți cheltui pe lucruri neimportante.
Dacă restructurezi, fă-o cu cap. Nu tăia liniar, taie inteligent
Conform aceluiași studiu 67% dintre români spun că ar fi de acord cu reducerea personalului bugetar. Dar și aici e ca într-o companie: nu concediezi fără strategie. Mai mult, trebuie să verifici ce proceduri trebuie să implementezi ca să poți concedia. Iar astăzi statul român are o problemă majoră: este extrem de dificil să dai afară un angajat al statului, indiferent cât de neperformant este el.
Când începi restructurarea de personal, prima oară te uiți la competențe, la impact. În perioade de criză, păstrezi oamenii care generează valoare, care aduc rezultate. La stat, asta înseamnă evaluare reală a performanței, nu tăieri liniare sau politice. Într-o echipă, știi cine ține firma în picioare. Nu-ți dai afară programatorii ca să păstrezi recepția.
Contraintuitiv, este posibil să realizezi că trebuie să angajezi noi oameni în acele echipe, care pot genera creștere pentru organizație. Reducerea personalului nu înseamnă doar tăieri, ci reorganizare spre eficiență și o abordare strategică de creștere.
Comunici clar și uman. Oricât de dureroase sunt deciziile
Când treci prin restructurări, greșeala fatală e să taci. Într-o companie, transparența și empatia fac diferența între o echipă care rămâne alături de tine și una care pleacă. Așa și într-o țară. Când guvernul anunță tăieri, taxe, schimbări fiscale peste noapte, fără să explice și fără să consulte, pierzi încrederea. Și încrederea e un capital greu de recâștigat.
Ce nu tai niciodată: investițiile. Nici în business, nici în economie
Datele arată clar: doar 26% dintre români susțin reducerea investițiilor. Asta pentru că simțim, instinctiv, că fără investiții nu ai cum să crești. Într-o companie, dacă tai bugetul de dezvoltare, inovație și marketing, îți pui singur frână. La fel și într-o economie: nu tai de la infrastructură, educație, sănătate sau antreprenoriat.
Dimpotrivă, în criză investești inteligent, pentru că acolo se joacă viitorul.
Cash is king: accesul la surse de finanțare este critic
În antreprenoriat, lipsa banilor este cel puțin la fel de importantă ca marja de profit. Poți arăta bine în teorie și să te blochezi pentru că astăzi nu ai suficienți bani în cont ca să îți plătești facturile. Pentru antreprenori, relația cu finanțatorii existenți sau potențiali este esențială pentru a trece cu bine peste momentele dificile.
La fel este și în cazul statului. Are nevoie de bani, de acces la capital și, ideal, la surse de capital cu dobânzi cât mai mici. Relația cu finanțatorii, fie că vorbim despre Comisia Europeană sau alte instituții financiare internaționale, se bazează pe încredere, iar încrederea se câștigă făcând ceea ce spui că faci. Ne place sau nu, popular sau nu, dacă ai promis să faci reforme, le faci, în timp util.
Soluția? Nu doar tăieri, ci plus-valoare
Nicio firmă nu scapă doar tăind. Trebuie să generezi venituri noi. La scară națională, asta înseamnă:
- o mai bună colectare (digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii);
- încurajarea antreprenoriatului, a investițiilor locale și externe;
- o relație fiscală onestă între stat și contribuabil, nu una punitivă;
- (re)câștigarea încrederii finanțatorilor.
Politicile fiscale trebuie să țină cont de realitate, nu doar de Excel
Doar 25% dintre români sunt de acord cu creșterea taxelor pentru firme. PNL propune creșterea impozitului pe dividende la 16%, PSD vine cu impozit progresiv și accize mai mari, USR vrea eliminarea unor facilități.
Într-o companie, nu mărești prețurile doar pentru că ai nevoie de cash. Dacă clientul nu înțelege, îți pleacă. Dacă antreprenorii nu mai pot susține fiscalitatea, vor închide, vor pleca sau vor migra spre zona gri. Asta nu aduce venituri, ci le distruge. Așa cum într-o firmă bună nu-ți pierzi clientul ca să închizi gaura de azi, nici statul nu ar trebui să-și sacrifice antreprenorii care chiar creează valoare.
O să fiu nepopular spunând că, da, antreprenorul din mine este de acord că anumite taxe pot crește, dar pentru a stimula spiritul antreprenorial, ele ar trebui orientate spre profitul generat, nu direct în costul de vânzare. Spre exemplu, creșterea impozitelor pe profit sau pe dividende ar genera discuții despre creșterea prețului, însă pentru antreprenor clientul este principalul barometru al prețului. Reducerea vânzărilor sau pierderea clienților îl va face pe antreprenor să accepte mai ușor un profit mai mic decât un preț mai mare.
Avem o problemă. Trebuie să o acceptăm
Problema cu care ne confruntăm este una reală și nu are soluții simple sau convenabile. Pentru că orice decizie iei, cineva va avea de suferit. Iar asta este dificil – pentru orice antreprenor (pentru că are impact asupra echipei și clienților) și pentru orice politician implicat (pentru că are impact asupra publicului larg - votanții și echipei - angajații din administrația publică).
Unul din lucrurile pe care le-am învățat din experiență proprie și observând alte companii este că leadershipul de „vremuri bune” nu este aproape niciodată pregătit să ia deciziile grele și nu are reziliența necesară să reziste în „vremuri grele”.
Avem nevoie de un leadership politic diferit – care să își asume realitatea, să îi pese de România și să aibă o misiune clară de redresare, chiar dacă asta va veni la pachet cu o „imagine șifonată”.
Economia nu se taie. Se reconstruiește
Asta am învățat ca antreprenor. Când ai o criză, nu tai ca să supraviețuiești – tai ca să regândești. Și, în același timp, investești ca să poți crește. Faci echipă cu oamenii tăi, le explici unde vrei să ajungi, îi implici în soluții. Ai curajul să spui adevărul. Ai răbdarea să reconstruiești pe termen lung.
Nu există o singură măsură care să rezolve miraculos problema. Cel mai probabil, suntem într-un moment în care este nevoie atât de mărirea taxelor, cât și de reducerea cheltuielilor. Iar ca să începem de undeva simplu, putem să începem prin a reduce facilitățile fiscale în diverse industrii și ramuri ale economiei și prin stoparea cheltuielilor inutile ale diverselor instituții ale statului.
Dacă am face la nivel de țară ce am face într-o firmă – sincer, clar, cu viziune și cu respect pentru stakeholderi – am putea trece și peste criza asta nu doar întregi, ci și mai puternici.
