Taxa pe valoare adăugată: prevederi legale, valori și modificări fiscale în 2025

TVA-ul a trecut prin mai multe schimbări în ultimii ani. Pe 1 iulie 2021, au intrat în vigoare o serie de reguli în ceea ce privește TVA-ul pentru sectorul e-commerce. Normele vizau livrările de bunuri la distanță, către clienți din alte state membre ale Uniunii Europene. Anii 2022-2023 au fost marcați de schimbări legislative. Legea 141/2025 a adus noi modificări fiscale, inclusiv abrogarea multor scutiri de TVA pentru anumite sectoare. Descoperă în cele ce urmează evoluția cotei de-a lungul timpului și modificări fiscale importante.

Ultima actualizare: 1 august 2025

Ce înseamnă TVA 

Orice antreprenor sau freelancer la început de drum ar trebui să aibă câteva noțiuni despre TVA. Dar ce înseamnă TVA? 

TVA-ul sau taxa pe valoare adăugată este un impozit plătit pe produse/servicii pe toate verigile lanțului de producție, de la ieșirea sa din fabrică până când ajunge la cumpărător. Pe scurt, consumatorul plătește indirect taxa care se aplică în fiecare stadiu prin care trece marfa. 

În general, se percepe o taxă pe valoare adăugată, în cazul oricărei tranzacții. De fapt, TVA-ul înseamnă diferența dintre prețul de vânzare al unui produs/serviciu și cheltuielile necesare pentru producerea sa. Este bine de știut că firmele pot deduce TVA-ul aferent materiei prime din care sunt realizate produsele. 

Istoric cote TVA

În România, taxa pe valoare adăugată se aplică încă din perioada comunistă, când se percepea un TVA unic. De atunci și până în prezent, au avut loc diverse modificări fiscale privind TVA-ul:

• după anul 1989, s-a perceput un impozit pe circulația mărfurilor cu valoarea de 18%, până în anul 1994;
• 18% și 9% TVA redus, din anul 1995 până în anul 1998; 
• 22% și 11% până în anul 1999;
• 19% pentru toate produsele, pe perioada anilor 2000, cu cote reduse de 5%, respectiv 9% la anumite produse (introduse în 2003); între 2010-2015, TVA-ul a crescut la 24%, revenind apoi la 19%;
• 21% cotă generală, de la 1 august 2025, cu o singură cotă redusă de 11% la anumite produse. 

Tipuri de TVA

Taxa pe valoare adăugată este de mai multe tipuri, iar cele mai folosite sunt TVA deductibil (TVA plătit furnizorilor) și TVA colectat. 

Dacă, la sfârșitul exercițiului financiar, soldul final al TVA-ului deductibil este mai mare decât TVA-ul colectat, firma poate recupera TVA-ul; în caz contrar, trebuie să plătească TVA-ul. Poți citi, mai jos, o descriere succintă a principalelor tipuri de TVA:

• TVA deductibilă - valoarea totală a taxei datorate sau plătite de către o firmă pentru achizițiile realizate;
• TVA colectată - se referă la taxa aferentă livrărilor de produse sau prestării de servicii efectuate de o firmă. La acestea se adaugă taxa pentru operațiunile pentru care se plătește TVA;
• TVA de plată - reprezintă diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă. Apare doar atunci când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă;
• TVA de recuperat - este diferența dintre TVA deductibilă și TVA colectată. Intervine atunci când TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată. 

Poți înțelege mai ușor aceste tranzacții urmărind un exemplu. Presupunem că o firmă de IT înregistrează, în scopuri de TVA, mai multe operațiuni: achiziția a 3 laptopuri la prețul de achiziție de 1.500 de lei inclusiv TVA 21% și 2 imprimante la prețul de achiziție de 700 de lei inclusiv TVA 21%. În aceeași lună, prestează servicii în valoare de 3.000 de lei. 

• TVA deductibilă se calculează drept (21/121 * 1.500)*3 + (21/121 * 700)*2, adică 780,99 + 242,98, respectiv 1.023,97 lei. 
• TVA colectată este 21/121 * 3.000 lei, adică 520,66 lei. 

Având în vedere că TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, vom avea TVA de recuperat adică 1.023,97 - 520,66, respectiv 503,31 lei. 

Cadru legal TVA

Taxa pe valoare adăugată a fost introdusă în anul 1954, în Franța, în special pentru companiile mari. După aproximativ 12 ani, TVA-ul a fost introdus și pentru comerțul cu amănuntul. Începând cu anul 1970, ideea de TVA a fost introdusă și în Comunitatea Europeană, ca o alternativă eficientă la taxele de producție și consum. 

La nivelul României, TVA-ul a fost mai întâi reglementat prin Ordonanța nr. 3/1992, iar ulterior au apărut noi modificări și actualizări, precum Legea nr. 296/2023 din Codul fiscal și Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Potrivit legislației, TVA-ul are mai multe principii:

• Universalitatea - taxa pe valoare adăugată se aplică pentru toate operațiunile (realizate de persoane juridice sau fizice) care implică plăți, cu excepția unor cazuri speciale (de exemplu, în unele tranzacții intracomunitare);
• Unicitatea - taxa pe valoare adăugată este egală cu taxa rezultată din aplicarea cotei de impozitare asupra valorii finale;
• Transparența - taxa pe valoare adăugată datorată statului de către o companie se referă la valoarea adăugată produsului/serviciului vândut;
• Teritorialitatea - taxa pe valoare adăugată depinde de origine (dacă este vorba despre un produs local sau nu) și destinația consumului (dacă se vinde în țară sau în afara ei);
• Fracționalitatea - taxa pe valoare adăugată se percepe la fiecare etapă prin care trece un produs, până ajunge la cumpărătorul final. Astfel, statul poate obține venituri în mod treptat, fără a fi nevoie să aștepte vânzarea finală;
• Deductibilitatea - taxa pe valoare adăugată datorată statului reprezintă diferența dintre TVA colectată și TVA plătită prin cumpărături.

👉 Dacă aceste concepte ți se par prea complicate, este important să știi că le vei învăța pe parcurs, odată ce le implementezi. Parcurge cursul Juridic și financiar | Cum începi și administrezi o afacere, și află cum să îți înființezi o firmă și care sunt aspectele legale ale antreprenoriatului, ale angajărilor și ale relației cu banca.

La nivel european, TVA-ul este reglementat prin Directiva nr. 284/2020. Astfel, autoritățile europene țin evidența plăților transfrontaliere prin comerțul electronic, inclusiv detalii legate de taxa pe valoare adăugată. 

Totodată, prin Directiva nr. 285/2020, se simplifică procedura administrativă și costurile asupra întreprinderilor mici. Astfel, Uniunea Europeană își propune să creeze un cadru fiscal avantajos pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor mici. Potrivit acestui document, afacerile mici se pot califica pentru reguli simplificate în privința TVA, dacă au o cifră de afaceri mai mică de 85.000 de euro pe an. Aceste reguli au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025. 

La acestea se adaugă Directiva nr. 2455/2027 și Directiva nr. 1995/2019. Aceste legi reglementează plata corectă a TVA pentru livrări transfrontaliere. Taxa pe valoare adăugată trebuie plătită, potrivit documentelor, în statul membru UE de destinație. 

Citește și

5 platforme online de gestionare a finanțelor unei afaceri

Descoperă ce instrumente de management al cash-flow-ului poți folosi pentru o evidență mai ușoară a banilor.

Operațiuni supuse TVA-ului

Potrivit articolului nr. 268 din Codul Fiscal, din punctul de vedere al TVA-ului, operațiunile se împart în:

• Operațiuni taxabile - la acestea se aplică o cotă de TVA asupra sumelor obținute din vânzarea produselor sau prestarea serviciilor, în fiecare etapă a ciclului economic, până ce produsul ori serviciul ajunge la cumpărătorul final. Persoanele impozabile sunt acele persoane care desfășoară activități economice pe teritoriul României; acestea pot fi activități de producție, vânzare sau prestări servicii, inclusiv activități agricole, extractive sau din profesii liberale. Mai mult, se consideră o operațiune impozabilă inclusiv importul de bunuri în România;
• Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată cu drept de deducere - nu se datorează taxe, însă este permisă deducerea taxei datorate pentru achiziții, în unele cazuri (articolele nr. 294-296 din Codul Fiscal);
• Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată fără drept de deducere - nu se datorează taxa pe valoare adăugată și este interzisă deducerea pentru achiziții, conform articolului nr. 292 din Codul Fiscal;
• Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată, achiziții intracomunitare și importuri (articolul nr. 293 din Codul Fiscal);
• Operațiuni speciale în domeniul agriculturii (articolul nr. 315 din Codul Fiscal);
• Operațiuni speciale pentru activități întreprinse de afacerile mici - business-urile cu o cifră de afaceri mai mică de 395.000 de lei pe an sunt scutite de TVA fără drept de deducere (articolul nr. 310 din Codul Fiscal cu modificările aduse în 2025). Valoarea reprezintă plafonul maxim permis prin Directiva UE 2020/285, transpus în legislația românească în 2025.

Operațiunile scutite de TVA fără drept de deducere, derulate de anumite entități nonprofit sau publice reglementate în Codul Fiscal (art. 292):

• Asociațiile și fundațiile fără scop patrimonial, active în domeniul social, filan‑tropic;
• Spitale, cabinete medicale, dispensare, laboratoare medicale – pentru serviciile medicale autoriza­te;
• Instituții de învățământ și meditații private (care nu tabulează activitate economică delimitată), în limitele legale;
• Activități derulate de organizații civice, religioase sau politice;
• Activități care țin de posturile publice de radio, televiziune sau servicii poștale;
• Organizații și asociații sindicale, pentru activități implicate direct în apărarea drepturilor colective ale angajaților;
• Instituții publice pentru activități administrative, educative, culturale, sportive, sociale, de apărare, ordine publică, siguranța statului.

Baza de impozitare TVA

Potrivit articolelor 286 și 137 din Codul Fiscal actualizat în 2025, baza de impozitare TVA include:

• Impozite și taxe, dacă nu se prevede altfel prin lege, cu excepția TVA;
• Cheltuielile accesorii: comisioane, ambalare, transport, asigurări sau alte costuri legate de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor—chiar dacă sunt facturate separat și fac obiectul unui contract independent. Acestea sunt considerate parte a tranzacției principale și se tratează ca atare
• Este important de știut și ce nu intră în baza de impozitare pentru taxa pe valoare adăugată. Astfel, baza de impozitare nu include:
  • Rabaturile, sconturile, risturnele și alte forme de reduceri de preț, oferite de furnizor clienților, în momentul exigibilității taxei;
  • Daune-interese, penalități sau alte sume stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, dacă depășesc prețurile negociate;
  • Dobânzi solicitate după livrarea bunurilor sau prestarea de servicii, pentru plățile cu întârziere;
  • Valoarea ambalajelor între furnizori și clienți, fără facturare;
  • Suma achitată de o persoană impozabilă în numele și contul altei persoane care, apoi, decontează suma.

👉 Intră pe Startarium și ia-ți toate informații utile pentru dezvoltarea startupului tău. Descoperă noțiunile de baza de business: vânzări, strategie, management financiar și resurse umane. 

Cotele minime de TVA

Pe 22 iunie 2018, Consiliul European a adoptat o directivă prin care a stabilit cota minimă de TVA la 15%. Prin impunerea acestui standard, se pot evita divergențele la nivelul țărilor membre. De asemenea, se reduce riscul denaturării concurenței prin rate TVA reduse, care ar putea afecta achizițiile transfrontaliere și comerțul, în general.  

Discuțiile privind o cotă TVA general valabilă la nivel european au început în anul 1993. Ulterior, s-a propus de mai multe ori o cotă minimă de 15%, decizie care a fost reînnoită la aproximativ doi ani. 

Citește și

12 lecții despre e-commerce și marketing digital, învățate la GPeC 2024

Dacă îți vinzi produsele/serviciile (și) pe internet, descoperă în acest articol 12 lecții și sfaturi valoroase

Plata TVA intracomunitar

Pentru a putea discuta de plata TVA intracomunitar, este necesar să fim familiarizați cu termenul de cod comunitar de TVA. Acesta se referă la un cod folosit de firme, inclusiv de SRL și PFA, în scopuri de TVA. 

Este necesar să deții acest cod, pentru a putea colabora cu alte firme din țări membre ale Uniunii Europene. Legislația din România prevede următoarele:

• Dacă valoarea achizițiilor intracomunitare este mai mică de 10.000 de euro, echivalent în lei, firma nu este obligată să se înregistreze în scop de TVA;
• Dacă valoarea achizițiilor intracomunitare depășește valoarea de 10.000 de euro, echivalent în lei, trebuie să se înregistreze în scop de TVA sau să obțină un cod special de TVA pentru tranzacții intracomunitare.

În acest sens, poți obține codul pentru TVA prin depunerea declarației 301 (decont special de taxă pe valoarea adăugată) și plata TVA pentru tranzacții. Mai mult, trebuie să depui și Declarația 390 privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare. 

Dacă plătești deja TVA trimestrial și cumperi bunuri intracomunitare, va trebui să schimbi perioada fiscală în luna calendaristică, adică să plătești TVA lunar. Perioada rămâne aceeași, în cazul plății de servicii intracomunitare. 

Notificări de conformare e-TVA

Din 1 iulie 2025, ANAF a început transmiterea notificărilor de conformare în baza e-TVA, un instrument de analiză a declarațiilor fiscale corelate cu e-Factura, SAF-T sau alte instrumente gestionate de Ministerul Finanțelor. Practic, contribuabilii care înregistrează diferențe între TVA declarat și cel raportat automat în sistemele electronice vor primi o notificare, cu scopul de a corecta erorile sau omisiunile în termen de 20 de zile.

Deși notificarea nu echivalează cu o inspecție fiscală, e un instrument activ al ANAF pentru corectarea rapidă a erorilor și prevenirea controalelor. Astfel, odată cu noile cote de TVA și digitalizarea proceselor fiscale, companiile trebuie să devină mai vigilente în ceea ce privește coerența dintre datele contabile, facturare și declarațiile oficiale.

Bunuri supuse cotelor reduse de taxă pe valoare adăugată

Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA a devenit 21%, iar cota redusă unică a devenit 11%.  

Listă produse cu cotă redusă de 11%  

• Medicamente de uz uman;  

• Alimente și băuturi nealcoolice destinate consumului uman și animal, livrarea de animale și păsări vii din specii domestice

• Apă pentru irigații, servicii de alimentare cu apă și canalizare;  

• Îngrășăminte, pesticide, semințe și servicii agricole conexe;  

• Serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice;  

• Lemn de foc;

• Energie termică livrată în sezonul rece către populație, spitale, școli, ONG-uri și furnizori de servicii sociale;  

• Cărți, manuale școlare, ziare și reviste (inclusiv în format electronic);  

• Servicii culturale și educaționale: acces la muzee, monumente istorice, grădini zoologice și botanice;  

• Servicii de restaurant și catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a celor încadrate la codul NC 2202.  

Livrări de bunuri și servicii care sunt reîncadrate, din august 2025, la cota standard de 21%

• Sistemele de energie regenerabilă (e.g. panouri fotovoltaice, pompe de căldură și alte echipamente cu emisii scăzute), livrate către locuințe sau instituții publice;  

• Serviciile de acces la activități recreative și culturale, inclusiv evenimente sportive, târguri, expoziții, bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri tematice;  

• Produsele alimentare cu conținut ridicat de zahăr, precum biscuiții și cozonacul, care depășesc pragul de 10g de zahăr/100g de produs (cu excepția produselor destinate sugarilor și copiilor mici);  

• Livrare de medicamente de uz veterinar;  

• Suplimentele alimentare;  

• Livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale (cu unele excepții).

Servicii care în 2023 s-au calificat la TVA redus și care, din luna august 2025, se califică la TVA de 21%

• Suplimentele alimentare, băuturile alcoolice, băuturile non-alcoolice încadrate la codul NC 2202, alimentele cu zahăr adăugat de peste 10g/100g de produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică;  
• Abrogarea scutirilor de TVA aplicabile anterior în cazul anumitor livrări de bunuri și prestări de servicii în domeniul sănătății, realizate de sau către entități nonprofit:
• Abrogarea scutirii de TVA pentru serviciile de construire, reabilitare și modernizare a unităților spitalicești din rețeaua publică de stat, prevăzute de art. 294 alin.(5) lit. a);

Este important de menționat că există o măsură tranzitorie care permite entităților nonprofit să solicite restituirea TVA aferentă achizițiilor efectuate până la 31 octombrie 2025, dacă au fost destinate proiectelor vizate în legislație. 

De asemenea, se aplică o măsură tranzitorie până la 31 iulie 2026, conform căreia persoanele fizice pot achiziționa o singură locuință cu TVA 9% dacă:

• valoarea locuinței nu depășeșete 600.000 lei (fără TVA)
• are o suprafață utilă de max. 120 mp.
• proprietarii nu au mai beneficiat de această măsură din 2023
• s-a plătit avans de cel puțin 20% până în 31 iulie 2025
• s-a semnat contract până la 1 august 2025. 

Sistemul ONE-STOP-SHOP (OSS) și ce avantaje are 

ONE-STOP-SHOP este un sistem de returnare a TVA-ului. Practic, este un ghișeu unic la nivelul UE, prin care furnizorii de bunuri B2C își pot îndeplini obligațiile de raportare într-un stat membru pentru toate livrările de bunuri B2C efectuate în interiorul UE. 

Dacă te înscrii în OSS, nu va mai trebui să îți înregistrezi compania în scopuri de TVA în fiecare țară din UE în care vinzi, ci va trebui doar să completezi o declarație OSS trimestrială, care să includă toate vânzările tale eligibile din UE către consumatori. Mai departe, TVA-ul va fi achitat către autoritățile fiscale din țara de rezidență a companiilor, urmând să le fie trimis țărilor respective.  

Prin această modalitate se urmărește dezvoltarea acestui tip de comerț, întrucât reduce complexitatea și costurile transfrontaliere, generate de diferitele reglementări în privința TVA pentru comercianții online.  

Prin adoptarea pachetului ViDA (martie 2025), OSS va fi extins treptat astfel:

• Din ianuarie 2027, OSS va include și vânzările B2C de energie (electricitate, gaze etc.)
• Din iulie 2028, se va extinde către vânzările de bunuri și servicii în interiorul UE (de exemplu, mobilizarea marfii personale), permițând evitarea dublului TVA și a înregistrării în țara de destinație;
• Tot din iulie 2028, va deveni obligatorie regula „deemed supplier” pentru platforme care facilitează servicii de închiriere pe termen scurt sau transport de persoane – acestea vor colecta TVA în numele furnizorului independent

Mai multe detalii despre utilizarea OSS poți găsi în ghidul de utilizare a aplicației.

TVA-ul și platformele online 

Anumite platforme online devin furnizorul și colectorul desemnat al TVA-ului. Platformele care intră în sfera noilor norme UE privind TVA-ul pot fi, de exemplu, platformele online care facilitează tranzacția de vânzare. 

Colectarea TVA-ului de către platformele online se va aplica pentru următoarele tranzacții: 

• Expedieri de import B2C în UE, cu valoare de 150 de euro sau mai mică. În cazul în care platforma online a optat pentru OSS, companiile care vând prin intermediul lor trebuie să utilizeze numărul OSS al platformei și să-l furnizeze părții responsabile de efectuarea declarației vamale.  

Acele companii care utilizează mai multe platforme online pentru vânzarea de bunuri trebuie să păstreze dovada clară a vânzărilor efectuate pe fiecare dintre platforme și să-i furnizeze declarantului vamal numărul OSS corespunzător fiecărei vânzări. 

• Vânzări de bunuri în interiorul Uniunii Europene, de către comercianții din afara UE, către consumatori din UE. Aceștia nu vor mai avea nevoie să se înregistreze în scopuri de TVA în statele membre ale UE, deoarece platforma onlinei considerată drept furnizor de bunuri va fi, astfel, responsabilă de colectarea TVA. Acest lucru ar putea reduce efortul administrativ pentru comercianții din afara UE.  

Alte prevederi  

• TVA se aplică tuturor bunurilor importate, chiar și celor cu valoare < 22 €. Pentru bunuri importate cu valoare ≤ 150 €, TVA-ul poate fi colectat la momentul vânzării de către comerciantul din afara UE, prin regimul IOSS, evitând astfel taxarea la vamă. Alternativ, dacă nu se utilizează IOSS, TVA-ul este colectat de la clientul final, de către operatorul vamal.
• Companiile din UE care comercializează online bunuri importate din afara UE către clienți din UE pot utiliza regimul Import OSS (IOSS) pentru a colecta TVA la vânzare, evitând înregistrarea în fiecare țară de destinație.
• Companiile din UE care vând bunuri provenite din interiorul statelor membre UE nu vor fi afectate de eliminarea pragului de 22 euro, pentru bunurile cu valoare mică.  

O parte din informațiile din acest articol au fost furnizate de Oana Făinărea, specialist Kubik Accounting, respectiv de Irina Popescu, consultant fiscal, fondatoare Positive Projects.

Sursă foto: Shutterstock

Artículo escrito por Startarium

O inițiativă Impact Hub Bucharest @ 2016

O platformă online powered by Impact Hub Bucharest care oferă acces la toate resursele necesare pentru a lansa și a crește o afacere de succes. Startarium.ro este cea mai avansată resursă online pentru antreprenorii români, cu peste 1,3 milioane de vizitatori, 53.000 de conturi înregistrate și peste 1.700 de articole educaționale. Din 2016 încoace, peste 7.000 de idei de business au luat naștere sau au fost rafinate cu ajutorul instrumentelor disponibile pe site, în timp ce comunitatea de experți Startarium a depășit 200 de mentori, consultanți, investitori și contribuitori.