Cum arată peisajul investițional autohton? Câte investiții de tip Venture Capital au avut loc în 2023 și 2024, în România (și ce companii locale au strâns cele mai mari sume)? Din ce surse primesc finanțare startupurile autohtone early-stage și cât durează acest proces? Cine e mai preocupat de finanțare, înainte de a începe o afacere: femeile sau bărbații? Răspundem la aceste întrebări – și multe altele – mai jos.
Articolul de față este axat pe statistici relevante din domeniul finanțării private, în ecosistemul antreprenorial românesc. Descoperă o serie de cifre, procente și informații interesante și utile despre peisajul autohton de finanțări, în care startupurile pot apela la Angel Investors, fonduri de Venture Capital sau Private Equity, platforme de crowdfunding, granturi sau împrumuturi bancare.
👉 Dacă ai un startup în România, atunci sigur ești interesat de tipurile de finanțări private la care poți apela, în funcție de stadiul afacerii tale. Citește articolul nostru, pentru a afla cine te-ar putea ajuta.
Rapoartele legate de peisajul investițional autohton notează că piața locală este încă tânără, cu lacune la capitolul incubatoare, și că include Angel Investors, fonduri de capital de risc (Venture Capital/VC), platforme de crowdfunding, fonduri Private Equity/PE, granturi și împrumuturi bancare. Vârsta medie a companiilor din domeniu este mai mică de 7 ani și majoritatea fac investiții în startupuri aflate în primele stadii de dezvoltare (idee, pre-seed, seed).
De aceea, startupurile în stadiul de creștere sunt dependente de resursele personale, ceea ce restrânge semnificativ activitățile antreprenoriale, notează raportul ROStartup „Starting Up Romania – Entrepreneurship Ecosystem Diagnostic” (din iunie 2022). Aceasta a analizat sistemul antreprenorial românesc și notează că accesul la finanțare rămâne o provocare și pentru că majoritatea surselor de investiții din România se află în București, Cluj-Napoca și Iași, ceea ce limitează accesul antreprenorilor din alte regiuni.
ROStartup a analizat firme tech tinere (existente de maxim 5 ani în Oficiul Național al Registrului Comerțului) și startupuri cu potențial crescut, care au primit și injecții de fonduri internaționale. Raportul notează că economiile personale sunt principala sursă de finanțare inițială pentru aceste companii. Unele apelează și la Business Angels sau fonduri de Venture Capital sau se așteaptă ca, odată cu dezvoltarea, majoritatea investițiilor să vină din aceste două direcții.
👉 „Carta Albă a IMM-urilor din România 2024” notează că 58,38% dintre IMM-urile autohtone se vor autofinanța, anul acesta (procent similar cu cel din 2023). Principalele nevoie de finanțare din IMM-uri includ investițiile în echipamente, tehnologie sau imobiliare (51,19%), urmate de dezvoltarea unor produse/servicii sau accesarea de noi piețe (34,18%) și finanțarea stocurilor și capitalului de lucru (26,28%).
Pe lângă această sursă, am strâns laolaltă date marca Romanian Private Equity Association (ROPEA) și Deloitte („Romanian Private Equity and Venture Capital”, mai 2023), How to Web („Venture in Eastern Europe Report 2023”, februarie 2024), Launch Romania („The State of Romanian-Born Early-Stage Startups – 2024”, martie 2024), StepFWD („Diversity Report”, martie 2024), Invest Europe („2023 Central & Eastern Europe Private Equity Statistics”, iunie 2024) și Activize („Startup Venture Capital Funding in Romania: Overview of January to June 2024”, iulie 2024), pentru a contura – în cifre – peisajul investițional privat autohton. Descoperă mai jos cum arată acesta!
Majoritatea startupurilor early-stage nu caută finanțare externă
62,8% dintre startupurile autohtone early-stage nu caută finanțare externă. Cele care au căutat-o au primit – de obicei – până la 250.000 de euro (18,2%), din partea familiei și prietenilor (50% dintre respondenți), unor Business Angels (33,3%) sau de la Venture Capitalists (16,7%).
Valoarea medie a finanțării
Startupurile românești early-stage primesc – în medie – finanțări în valoare de 334.000 de euro, cu o mică diferență între sexe (afacerile fondate de bărbați primesc 339.000 de euro și cele fondate de femei – 329.000 de euro), dar finanțările de Series A și B merg aproape exclusiv către businessuri masculine; prin urmare, mai ales pe măsură ce startupurile cresc, accesul la capital pune bariere antreprenoarelor din România.
Asta deși diversitatea echipei (din punct de vedere al genului, vârstei, skill-urilor, personalității, background-ului cultural și socio-economic, naționalității etc.) joacă un rol în atragerea cu succes a investițiilor, pe plan autohton. Afacerile cu scor mare la capitolul diversitate primesc finanțări mai mari, pentru că investitorii pun valoare pe ideile inovatoare ale unor echipe mai diverse. Vestea bună? Pentru că startupurile mai noi (apărute după 2021) sunt mai axate pe diversitate, noul mindset antreprenorial valorizează nu doar inovația și adaptabilitatea, ci și investițiile crescute.
Femeile apelează la finanțări mai des decât bărbații
45,5% dintre bărbații antreprenori din România nu au apelat la finanțări pentru businessurile lor (față de 34% dintre antreprenoare), ceea ce indică fie că antreprenorii lansează mai multe startupuri, fie că femeile sunt mai preocupate de finanțare, la început, având o strategie financiară mai clară.
Durata procesului de finanțare
Procesul de finanțare al afacerilor early-stage durează 3-6 sau 6-9 luni (în 53,4% dintre cazuri). Pentru 31,1% dintre startupurile early-stage din România, procesul a fost de 9-12 luni sau mai mult, iar pentru 15,6% dintre respondenți durata a fost de până la 3 luni.
Surse de finanțare, în funcție de stadiul de dezvoltare
În România sunt active 14 Business Angel Networks (cu un total de peste 250 de investitori), la care startupurile apelează în seed stage, dar uneori se mențin pe linia de plutire grație creșterii organice, prin vânzări. La început, în etapa de ideație, românii apelează la autofinanțare, granturi sau crowdfunding.
În etapa de creștere, startupurile locale apelează la fonduri de Venture Capital și multe sunt susceptible să cadă în „valea morții” – perioada în care există o pauză în finanțare, între investiția acumulată și generarea de venituri; pentru că modelul lor de afaceri nu e încă pus la punct, le este foarte greu să obțină o injecție nouă de capital. Dacă în România investițiile VC reprezintă o „felie” mai mică din PIB decât media Uniunii Europene (doar 0,001% vs 0,27%), platformele de crowdfunding au un rol util: de exemplu, în 2020, SeedBlink a contribuit considerabil la acest ecosistem, facilitând 48 de campanii, cu o valoare totală de peste 23 de milioane de euro.
Companiile autohtone nu se prea listează la bursă: 66% dintre exit-uri s-au făcut prin vânzarea către un fond PE sau o altă companie, în perioada 2017-2021. În plus, țara noastră nu oferă surse de finanțare diverse, comparativ cu CEE (fondurile de pensii sunt aproape absente), ceea ce împiedică dezvoltarea unui mediu de investiții matur. În 2023, în funcție de tipurile de investiții realizate la nivelul CEE, România se află pe locul 3 pe segmentul de Buyout, cu 76 de milioane de euro, după Republica Cehă și Polonia. Dar țara noastră nu oferă surse de finanțare diverse, comparativ cu CEE (fondurile de pensii sunt aproape absente), ceea ce împiedică dezvoltarea unui mediu de investiții matur.
Investițiile de tip Venture Capital, în România vs. Europa
În 2023, volumul de investiții de tip Venture Capital în startupurile din Europa Centrală și de Est (CEE) a fost de 1,85 de miliarde de euro (față de 4,2 miliarde de euro, în 2022, cu 57% mai puțin). 77% din această sumă au fost runde de Series A și B, deci investiții late-stage. Restul s-a dus către startupuri aflate în etapa de seed (19,7%) și pre-seed (3,2%).
Din aceste 1,85 de miliarde de euro de anul trecut, 84% s-a dus către 6 țări: Polonia, Grecia, Lituania, Republica Cehă, Estonia și România. Iar țara noastră este singura care a avut parte de o creștere semnificativă a acestor investiții VC (+27,4% YoY, până la 129,6 milioane de euro, adică 7% din total).
Companiile românești care au atras cele mai mari injecții de Venture Capital au fost FlowX.AI (finanțare de tip Series A, în valoare de 35 de milioane de euro), Druid (Series B, 30 de milioane de euro) și Creatopy (Series A, 10 milioane de euro). Deși 2023 a fost al treilea an consecutiv în care România depășește pragul investițional de 100 de milioane de euro, numărul de tranzacții VC a scăzut ușor, până la 61.
În 2023, peste 80% din volumul investițiilor VC din țara noastră a mers către startupuri din 6 industrii: Dev Tools (37,4 milioane de euro), Conversational AI (30 de milioane de euro), Big Data (11,1 milioane de euro), Marketing (9 milioane de euro), E-commerce (8,4 milioane de euro) și Real Estate (7 milioane de euro).
👉 Știi care e diferența dintre un startup și un IMM? Un startup crește rapid, își dorește să devină un business scalabil, are un produs unic (adesea tech-related) și caută timpuriu finanțări mari (via Angel Investors, Private Equity, Venture Capitalists, IPO). Un IMM crește treptat, își dorește să aibă profit, vinde numeroase produse și se finanțează organic sau prin împrumuturi bancare, de la prieteni/rude.
Față de 2017, în 2023, în țara noastră au loc investiții mai multe și mai mari, dar tranzacțiile pre-seed sunt într-o scădere constantă ca număr (nu și valoare), din 2018 încoace. Astfel, volumul de investiții VC a fost de 16 ori mai mare în 2023, față de 2017 (129,6 milioane de euro vs. 8,2 milioane de euro), iar mărimea lor medie a crescut cu 260,8% (2,12 milioane de euro vs. 588.900 de euro). Dar doar 17 dintre cele 61 menționate mai sus au fost pre-seed (adică 6,8 milioane de euro). Și doar 12,6 milioane de euro au venit de la investitori autohtoni; capitalul internațional a reprezentat 29,1 milioane de euro și cel mixt – 82,8 milioane de euro.
Pe de altă parte, în 2024, VC-urile românești și internaționale au injectat deja 71,7 milioane de euro în țara noastră. În perioada ianuarie-iunie 2024, au avut loc 23 de runde de finanțare de tip Venture Capital în startupuri autohtone. Cele mai notabile au fost cele primite de FintechOS (finanțare de tip Series B+, în valoare de 60 milioane de dolari), Genezio (pre-seed, 1,87 milioane de euro) și Nordensa (pre-seed, 1,65 milioane de euro).
Private Equity vs. Venture Capital, pe plan local
În ultimii ani, activitatea Private Equity din România a fost mai redusă, ca volum, comparativ cu cea din alte țări din CEE, piața fiind în curs de dezvoltare. În perioada 2017-2021, majoritatea fondurilor strânse pe plan local au fost investiții VC (68% din total), cu excepția perioadei anilor 2018 și 2019, când au avut loc și investiții PE, în valoare de 45 de milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro.
Sursa acestor investiții (în perioada 2017-2021) au fost, în principal, agențiile guvernamentale europene și instituțiile financiare internaționale, ca European Investment Fund, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, International Finance Corporation (85% din total în 2017 vs 59% în 2021). Această scădere e motivată de faptul că piața locală este din ce în ce mai atractivă pentru investitorii privați: sumele strânse de aceștia au crescut de la 4 milioane de euro în 2017, la 14,8 milioane de euro în 2021; aproape tot capitalul acestora a mers spre investiții VC.
Abia în 2023, România a înregistrat o creștere semnificativă a investițiilor PE: acum ne aflăm pe locul 4 în CEE, cu 130 de milioane de euro (față de 80 de milioane de euro, în 2022).
Concluzie
România stă bine la capitolul investiții VC și injecții de capital în startupuri aflate în primele stadii de dezvoltare (idee, pre-seed, seed). Nu la fel de bine la finanțările disponibile afacerilor în stadiul de creștere, la numărul de incubatoare și de afaceri autohtone listate la bursă sau la sumele acordate de investitori antreprenoarelor.
În țara noastră, investițiile VC reprezintă o „felie” mult mai mică din PIB decât media UE, iar activitatea Private Equity este mai redusă, ca volum, comparativ cu cea din alte țări din CEE. Dar au loc investiții din ce în ce mai multe și mai mari, în ultimii ani, chiar dacă majoritatea nu vin doar din buzunarele investitorilor autohtoni.
Când cochetează cu ideea unei afaceri, românii apelează la autofinanțare, granturi sau crowdfunding (mai rar, la Business Angels sau fonduri de Venture Capital). Dacă ai un business nou în domeniul Dev Tools, Conversational AI, Big Data, Marketing, E-commerce sau Real Estate, ai șanse mai mari de a primi investiții din partea unui VC. La fel, dacă ai o afacere care pune accent pe diversitate.
Surse foto: ROPEA, Launch Romania, How to Web, ROStartup, pixabay.com
