România are un ecosistem de inovare tânăr, cu potențial, care ar putea fi susținut de jucători care să încurajeze colaborarea dintre investitori, mediul de cercetare și afacerile aflate la început. În acest context, nou-lansatul EIT Community RIS Hub Romania își propune să faciliteze accesul startupurilor la finanțare și conexiunile dintre stakeholderi într-un mod mai coerent și mai bine conectat la nevoile pieței europene.
Susținut de Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT), EIT Community RIS Hub Romania are ca scop reducerea decalajelor regionale în ce privește accesul IMM-urilor și startupurilor la un sistem de suport format, printre altele, din: universități, institute de cercetare, companii private, autorități care pot genera parteneriate locale sau naționale, precum și un sistem de reglementări sau politici publice – numit, generic, ecosistem de inovare. Scopul principal al acestui tip de colaborare este de a crea noi oportunități care îmbunătățesc procesele existente și răspund, astfel, provocărilor actuale la nivel macro-economic.
La finalul anului 2024, România se afla pe locul 48 la nivel global în ce privește ecosistemul de inovare. Deși demonstrează competitivitate în sectoare precum IT sau mediul digital, România se confruntă cu provocări importante, în special în ceea ce privește accesul la finanțare și susținerea startupurilor. Totuși, mediul de business a făcut progrese în ultimii 7 ani, iar repoziționarea recentă a sectorului tehnologic ar putea fi o șansă pentru businessurile românești în creștere.
În cadrul unui panel organizat la lansarea EIT Community RIS Hub Romania, de pe 20 martie, 5 reprezentați ai unor fonduri de investiții sau rețele de sprijin pentru startupuri au analizat oportunitățile locale încă neexplorate și cum s-ar putea consolida sectorul românesc de inovare – un ecosistem tânăr, emergent, cu un potențial de care încă nu s-a atins nimeni – prin parteneriate mai strânse între investitori, rețele de startupuri și universități.
Rolul-cheie al huburilor care facilitează colaborarea
„Stăm pe un munte de talente și de resurse încă neatinse. Cred că avem capacitatea și oamenii care trebuie, dar cheia ca să le activăm va fi colaborarea”, a spus Andrei Munteanu, Co-fondator & CEO Cowork Timișoara și membru în boardul ROStartup.
„Suntem la începuturile a ceea ce numim inovare în sistem. Dar avem o rată mare de creștere”, a punctat Vlad Gliga , CEO Rubik Hub și președinte în boardul ROStartup. „La nivelul investițiilor cu capital de risc, de exemplu, se vede o creștere de 16 ori în ultimii 7 ani.”
Înființat în 2017 ca spațiu de coworking, Rubik Hub și-a diversificat activitatea reușind în 2025 să ajungă pe lista Financial Times a celor mai promițătoare hub-uri dedicate startupurilor. Astăzi, Rubik Hub înglobează sub conceptul-umbrelă de „colaborare” o comunitate în care startupurile locale găsesc sprijin, mentorat și programe care să le ajute în dezvoltare.
👉 Citește aici povestea Rubik Hub.
„Când am apărut noi, foarte puțini înțelegeau ce e un startup”, spune Gliga. „Am apărut și într-o zonă foarte săracă în « creiere» (Piatra Neamț - n.r.). Deci ne-am pus problema cum să-i convingem pe oameni să rămână sau să revină la noi. Au jucat un rol important dezvoltarea economică și faptul că am rămas independenți. Acum avem startupuri în care am investit și care au ajuns în stadiu pre-seed sau chiar seed.”
Cheia, consideră Gliga, o reprezintă cei care „fac lucrurile să se întâmple”, și care facilitează colaborarea între fondatorii de businessuri, investitori și mediul academic, de exemplu, care creează programe educaționale.
„În acest moment, startupurile sunt considerate curajoase, pentru că-și asumă riscuri. Însă inovarea se întâmplă și în mediul academic, și în corporații. Deci eu m-aș uita mai atent la ce oportunități avem ca să încurajăm inovarea acolo unde ea apare ca produs al cercetării. Trebuie să ținem cont de faptul că România are un număr mare de aplicații pentru patente, însă foarte puține dintre ele ajung să se și comercializeze. Cum am putea, așadar, să ducem mindsetul de startup, de antreprenoriat, și în alte domenii? Sau cum putem colabora, ca ecosistem, ca să inovăm și mai mult. Startupurile se concentrează pe anumite verticale, dar instituțiile de cercetare sunt cele care vin cu soluții concrete la nevoi punctuale.”
Businessurile mari încurajează apariția celor mici
În raportul menționat, România se remarcă la exporturile de servicii TIC, care ne plasează pe locul 9 la nivel global – o performanță notabilă, în special în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Poziționarea reflectă progresul considerabil făcut în zona digitalizării și forța de muncă calificată în domeniul tehnologiei.
O contribuție majoră la acest capitol o au rezultatele excelente aduse de businessuri mari precum UiPath (primul unicorn românesc) sau de Bitdefender, care, în 2024, a reușit să protejeze DropCoal, primul dispozitiv românesc ajuns pe Stația Spațială Internațională (ISS).
Ca să vedem mai multe exemple similare în ecosistemul local, e nevoie de un echilibru între sprijinul acordat atât jucătorilor de top, cât și startupurilor aflate la început de drum. Nu se știe niciodată ce finanțări apar și cine poate prinde aripi în proces, a menționat Andrei Munteanu.
„E foarte ușor să ne culcăm pe o ureche și să spunem că e suficient (cu astfel de rezultate – n.r). Însă vorbim de o competiție globală”, avertizează și Cosmin Ochișor, Partner GapMinder VC. „Astfel de rezultate nu apar în fiecare an, totuși. Europa are în total aproximativ 100 de unicorni și cu siguranță ar trebui să aspirăm și noi la mai mulți. Estonia, țară mică, are cei mai mulți unicorni din Europa, și a avansat enorm la capitolul tehnologie.”
„UiPath este un exemplu excelent, atât la nivel intern, cât și la nivel extern. Echipa a dovedit reziliență – o calitate pentru care noi, ca est-europeni, suntem adesea apreciați”, a observat Vlad Gliga.
Vreau să gândesc măreț; vreau să cred că vom avea mai multe businessuri precum UiPath.
„Problema e cum reușim să le creăm și să ne asigurăm că nu dau greș. Ecosistemul are nevoie de astfel de jucători mari care să-i sprijine pe cei mai mici; deci trebuie să ne asigurăm că îi avem.”
Antreprenorii cu experiență în business vin cu așteptări realiste
Printre vulnerabilitățile ecosistemului de inovare din România sunt disponibilitatea mică a capitalului de risc. Accesul la finanțare rămâne un blocaj, limitând potențialul startupurilor și al IMM-urilor inovatoare. Situația e potențată de creditul intern scăzut acordat sectorului privat, care reprezintă doar 27,5% din PIB. Acest lucru sugerează că multe afaceri românești, în special startupurile, se luptă să își asigure finanțare, un dezavantaj considerabil în comparație cu țări vest-europene cu sisteme financiare mai dezvoltate.
Investitorii sunt conștienți de această situație, specificul pieței locale de capital fiind unul cu apetit scăzut pentru risc, cu un număr limitat de jucători pe piața de capital și de verticale pe care se activează.
Cosmin Ochișor, partner la fondul de investiții cu capital de risc GapMinder, a punctat diferențele față de acum 7 ani.
„Față de anul în care am început, nu e o diferență prea mare ca număr de startupuri cu potențial în care să investim”, spune Ochișor. „Însă există mult mai multe oportunități pentru antreprenori. În 2018, vedeai mai degrabă mult entuziasm.”
GapMinder a pornit prima rundă de investiții în 2018. Focusul echipei e pe startupuri disruptive din zona automatizărilor, Data/Analytics, FinTech sau CyberSecurity. GapMinder investește în runde seed între 0,5 și 5 milioane de euro, cu investiții ulterioare de până la 12 milioane de euro. Echipa, formată din foști antreprenori, pune accent pe sprijin concret în scalare, vânzări, marketing și planificare financiară, având ca scop să ajute companiile din portofoliu să se extindă la nivel internațional și să prospere pe piețele globale.
Am depășit stadiul în care să investim într-o idee doar pentru că ni se pare interesantă.
„Văd acum mulți antreprenori cu experiență în business. Mulți care vor să facă trecerea de la rolul clasic din corporație spre domeniul antreprenorial. Iar nivelul așteptărilor e mult mai realist. Oamenii au înțeles că piața e foarte competitivă. Eu sunt optimist vizavi de viitor”, a adăugat Cosmin Ochișor.
Cowork Timișoara a apărut în urmă cu 8 ani, într-o perioadă în care în vestul țării nu exista mai nimic în materie de ecosistem de startupuri. Iar acum, vestul e mult mai conectat nu doar cu ce se întâmplă în București, ci și cu ecosistemul antreprenorial din Budapesta sau Belgrad, a subliniat Andrei Munteanu.
„Vedem că la noi începe să se contureze o comunitate internațională, chiar. În plus, cum industria tech se repoziționează, vedem antreprenori cu un background mult mai nișat și cu multe cunoștințe de business, ceea ce dă un impuls ecosistemului local, pentru că ne ajută și pe noi să sprijinim afaceri mai valoroase”, a explicat Munteanu.
Avantajul scalării în Europa
Spre deosebire de Germania sau Franța care au parcuri dedicate cercetării și inovării în tehnologie, România nu are un ecosistem puternic care să conducă la o creștere susținută. Acest rol este preluat, într-o oarecare măsură, de clustere de inovare sau huburi private care facilitează conexiunea între diverși stakeholderi din industrie, reprezentanți ai autorităților, finanțatori și programe de accelerare și scalare.
Endeavor România, compania condusă de Mihnea Crăciun ca Managing Director, este un astfel de exemplu. Parte din rețeaua globală Endeavor Global, misiunea companiei e să ofere sprijin soluțiilor vizionare prin programe de scalare, mentorat și finanțare.
Deși focusul Endeavor Global e preponderent pe soluții în faze mai avansate de dezvoltare, la intrarea pe piața locală echipa a schimbat tactica și a început să se uite spre startupuri mai tinere.
„Pentru că noi căutăm afaceri cu potențial mai mare, când am ajuns în România, după ce UiPath devenise unicorn, am crezut că am ratat momentul. Dar ne-am dat seama că, de fapt, intrasem chiar prea devreme. Așa că am început să căutăm startupuri mai apropiate de early-stage sau chiar idea stage”, a spus Mihnea Crăciun.
„Am început un parteneriat cu Innovation Labs, în căutare de idei cu potențial și de echipe cu idei. Apoi am început să lucrăm cu startupuri very early-stage pe care să le accelerăm facilitându-le conexiuni cu oameni din rețea care trecuseră prin ce treceau și ele.”
Am văzut în ultimii 6 ani un grad mare de eșec al startupurilor din ecosistem. Dar din greșeli învățăm. Pentru că mulți au dat greș, capitalul de cunoștințe pe care-l avem acum despre ce n-a mers și ce putem face în acest sens e foarte mare.
Totodată, Mihnea Crăciun a punctat și avantajele pe care le putem extrage din contextul politic al căror martori suntem acum.
„Ca antreprenor, vrei să vezi că soluția ta inovatoare poate impacta o anumită piață și se vinde. Dar dacă nu ai piața pe care să o vinzi, inovația rămâne doar la nivelul de cercetare, ceea ce nu avantajează mediul de business. Or acum vedem că piața vine mai aproape de noi. Până nu demult, când discutam cu fondatorii de startupuri, piața spre care se uitau să scaleze era cea din SUA. Discursul începe să se schimbe. Europa strânge rândurile ca să devină ceva ce până acum nu era. Piața spre care ne uităm acum nu doar că e mai aproape, dar ne e și mai familiară din punct de vedere cultural, și avem deja resursele potrivite să o accesăm.”
Rolul EIT Community RIS Hub în sprijinirea inovării
Nou-lansatul EIT Community RIS Hub din România își asumă, în mod similar, coordonarea colaborării, la nivel local, între startupuri, cercetători, factori de decizie și lideri din industrie pentru a accelera progresul tehnologic și dezvoltarea fiecărui segment reprezentat de diverse comunități de cunoștințe și inovare (KIC – Knowledge and Innovation Communities).
Sub umbrela EIT Community RIS Hub intră toate huburile din România afiliate rețelei EIT, pe diverse verticale, adică EIT Manufacturing, EIT Urban Mobility, EIT Health, EIT Food sau EIT Climate-KIC Hub.
Pentru startupurile și IMM-urile românești active în segmente precum producție, mobilitate urbană, agrifood și agritech, farmatech sau energie regenerabilă, precum și autoritățile locale cu proiecte pe aceste nișe, apariția EIT Community RIS Hub înseamnă acces mai ușor la finanțarea primită prin programele EIT, conectarea lor mai directă la ecosistemul european de inovare sau la piețele europene de desfacere, precum și implementarea de proiecte concrete pentru dezvoltare regională. De exemplu, în 2024 municipiul Bacău a candidat și a câștigat includerea în programul cu finanțare europeană Raptor. Acesta s-a finalizat cu un proiect-pilot prin care startupul Hilo a oferit Bacăului biciclete electrice cu un sistem inteligent de iluminare rutieră, scopul fiind îmbunătățirea siguranței și încrederii persoanelor vârstnice în utilizarea bicicletelor ca mijloc de transport sau recreere.
În 2022, România a primit un total de 3,41 milioane de euro sub formă de granturi EIT. IMM-urile românești, în principal cele din cadrul EIT Climate-KIC, au primit o finanțare de 1,03 milioane de euro.
„EIT este unul dintre cele mai mari organisme europene care facilitează accesul la programe de accelerare și de inovare. Vom intermedia colaborarea intersectorială, și asta mi se pare un aspect important. În ultimii 10 ani, EIT a sprijinit 700 de proiecte de inovare, care au dus la lansarea a 500 de noi produse și servicii, la apariția a 250 de noi startupuri”, a declarat Silvia Ursu, EIT Community Officer Romania, la evenimentul de lansare.
Coordonarea hubului românesc este asigurată de Iceberg+, o companie cu peste 15 ani de experiență în crearea centrelor de inovare și accesarea fondurilor europene. Iceberg+ este totodată compania care coordonează două dintre RIS Hub-uri.
Impact Hub Bucharest este membru EIT Climate-KIC Hub, dar și reprezentantul local al EIT Food Hub (alături de Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov). În această ultimă calitate, Impact Hub Bucharest a atras în perioada 2023-2024 peste 100 de persoane în programele de formare dedicate industriei agroalimentare și a organizat 13 evenimente (workshopuri, bootcampuri, mese rotunde, conferinte etc.) cu peste 300 de participanți (inclusiv factori decidenți din segmentul agrifood local).
👉 Impact Hub Bucharest a lansat Startup Impact Lab, o inițiativă prin care-și propune să sprijine startupurile în stadiile seed sau growth cu acces gratuit în spațiul de coworking și prioritate la selecție dacă se înscriu în programele de accelerare organizate de IHB pe parcursul anului.
