La momentul potrivit, finanțarea potrivită - aceasta ar trebui să fie busola care să te ghideze atunci când ai nevoie de fonduri pentru a accelera creșterea afacerii. Fiecare instrument de finanțare are propriile avantaje și dezavantaje: parcurge-le pe toate înainte să faci o alegere! Descoperă mai multe de la Vlad Sabău (Global Business Banking Expert, ING).
Înainte de a analiza fiecare instrument de finanțare în parte, nu uita de ceva ce poate fi mai important decât injecția de capital. Vei scăpa de multe bătăi de cap, dacă le analizezi atunci când alegi către ce metodă de finanțare te îndrepți:
- Capitalul nefinanciar: bani se găsesc, există numeroase opțiuni pentru antreprenori, dar capitalul nefinanciar (know-how, conexiuni) este mult mai important.
- Costurile nefinanciare: dificultatea de a obține finanțare (generată de timp și birocrație), angajamentele pe parcursul finanțării și, după caz, ulterior implementării proiectului finanțat.
- Doza de realism: nu de puține ori, un investitor îți poate cere un ritm de dezvoltare sau de scalare pe care nu îl poți susține. Fii permanent conștient de capacitatea pe care o aveți tu și echipa ta.
Business Angel ⋅ Venture Capital ⋅ Private Equity ⋅ Fonduri de investiții ⋅ Initial Public Offer (IPO)
Business Angel
Acest tip de investitor este o persoană dispusă să își folosească propriile resurse, pentru a investi în startupuri mici sau antreprenori, de obicei în schimbul capitalului proprietar al companiei. Aceste resurse nu reprezintă numai capitalul, ci și experiența, timpul și contactele investitorului.
Venture Capital (capital de risc)
Capitalul de risc este o formă de capital privat și un tip de finanțare pe care investitorii îl oferă companiilor mici cu un potențial de creștere excepțional sau afacerilor care au crescut rapid și par pregătite să-și continue extinderea. Cu toate acestea, VC-ul nu ia întotdeauna o formă monetară: poate fi furnizat și sub formă de expertiză tehnică sau managerială.
Private Equity (capital privat)
Capitalul privat este proprietatea sau participarea la o entitate care nu este listată sau tranzacționată public. Sursă de capital de investiții, capitalul privat provine de la persoane cu valoare netă ridicată și firme care cumpără participații la companii private sau care își doresc să dobândească controlul companiilor publice, pentru că plănuiesc scoaterea lor de la bursă.
Fonduri de investiții
Aceste fonduri sunt o modalitate de asociere a mai multor investitori, care își pun la comun banii, pentru a investi în instrumente financiare, urmând ca rezultatele investițiilor să fie împărțite proporțional între investitorii fondului, în funcție de cât deține fiecare. Un fond de investiții oferă o selecție mai largă de oportunități de investiții, o expertiză mai mare în management și comisioane de investiții mai mici decât ar putea obține pe cont propriu investitorii. Tipuri de fonduri de investiții: fonduri mutuale, fonduri tranzacționate la bursă, fondurile pieței monetare și fonduri speculative.
Initial Public Offering (IPO)
O ofertă publică inițială se referă la procesul de emitere a acțiunilor unei companii private către public. Emiterea de acțiuni publice permite unei afaceri să strângă capital de la investitori publici. Un IPO este sinonim cu listarea pe bursă.
👉 Pentru a înțelege la cine poți apela atunci când cauți sprijin financiar pentru startupul tău, citește pe larg despre toate tipurile de finanțare privată pe care le ai la dispoziție: Business Angels, Venture Capitalists, fonduri Private Equity și de investiții.
Mulți dintre antreprenorii care tocmai și-au deschis un business privesc traseul de la lansare la IPO cu speranță, lucru de înțeles având în vedere că e foarte des prezentat în cărțile de profil. Pe scurt, i-am putea spune „visul american corporatist”. Ai ideea, o șlefuiești, întâlnești un Business Angel care investește bani în afacerea ta și îți dă sfaturi, iar apoi (aproape peste noapte), compania ta crește într-o lună cât altele într-un an, ca Făt-Frumos. Se poate întâmpla și așa, însă trebuie să fii conștient că va crește și gradul de corporatizare: modul de organizare al firmei, număr de stakeholders, procese, departamente, reglementări aplicabile, toate cresc în complexitate și costuri, pe măsură ce compania înaintează pe traseul corporatist.
De asemenea, am observat în rândul multor antreprenori o luptă interioară în defavoarea dezvoltării companiei (uneori de înțeles, alteori dusă prea departe): „Cum să cedez controlul companiei pe care am creat-o?”. Această întrebare ar trebui înlocuită cu alta: „Ce preferi: o felie mare dintr-o pizza mică sau o felie mică dintr-o pizza mare?”
- Pro: dezvoltare durabilă, profesionalizare, corporatizare.
- Contra: participație fondatori, control fondatori.
👉 Cum arată finanțarea privată, în ecosistemul antreprenorial românesc, în 2024? Descoperă în articolul nostru axat pe cifre și statistici relevante despre peisajul autohton de finanțări, în care startupurile pot apela la Angel Investors, fonduri de Venture Capital sau Private Equity, platforme de crowdfunding, granturi sau împrumuturi bancare.
Crowdfunding cu recompense ⋅ Crowdfunding cu participație ⋅ P2P lending
Rewards-based Crowdfunding (crowdfunding cu recompense)
Constă în indivizi care donează bani unui proiect sau unei afaceri și așteaptă să primească în schimb o recompensă nefinanciară (produse/servicii), într-un stadiu ulterior. Un exemplu comun este o companie care oferă în schimbul investiției un serviciu unic (recompense) sau un produs nou (pre-vânzare). Această formă de crowdfunding permite companiilor noi să se lanseze având deja comenzi înregistrate, un flux de numerar securizat și un public-țintă adunat.
Equity Crowdfunding (crowdfunding cu participație)
Crowdfunding-ul cu participație este procesul prin care oamenii pot investi într-o companie care nu este listată pe o piață de valori, în schimbul acțiunilor din acea companie. Un acționar deține o proprietate parțială asupra unei companii și are un profit dacă respectiva compania se descurcă bine. Opusul este și el adevărat; deci, dacă afacerea eșuează, investitorii își pot pierde total sau parțial injecția de capital. Deoarece finanțarea participativă implică investiții într-o întreprindere comercială, este adesea supusă reglementărilor financiare.
Peer-to-Peer (P2P) lending
Împrumutul peer-to-peer (P2P) permite persoanelor fizice să obțină împrumuturi direct de la alte persoane, eliminând instituția financiară ca intermediar. Cei care împrumută sunt investitori individuali, care vor să obțină o rentabilitate mai bună a economiilor lor de numerar decât dacă le-ar depune într-un cont bancar de economii. Website-urile care facilitează împrumuturile P2P s-au sporit considerabil, iar acestea stabilesc tarifele și termenii.
Sigur cunoști platformele internaționale Indiegogo, Kickstarter sau cele locale (ca SeedBlink). Sunt programe relativ ușor de accesat, cu birocrație scăzută, iar prin intermediul lor poți obține finanțare cu titlu de împrumut, cu participație (cedezi un procent din firmă) sau cu recompense (produse/servicii contra fondurilor). În oricare dintre cazuri, este vital să informezi permanent investitorii asupra pașilor pe care îi faci în business, după ce accesezi fondurile (așadar apare un cost mare de timp). În plus, în cazul crowdfunding-ului cu participație (unde cedezi o parte din business) sunt implicate și aspecte birocratice adiționale.
- Pro: varietate de opțiuni pentru startupuri și firmele foarte tinere, răbdare mai mare a crowd-ului decât a finanțatorilor clasici (dar vezi și contraargumentul următor).
- Contra: efort de informare permanentă a crowd-ului, care te poate copleși cu așteptări nerealiste.
👉 Înțelege mai bine logica din spatele procesului de crowdfunding și creează-ți propria campanie, folosind modelul noastru.
Leasing operațional ⋅ Leasing financiar
Leasing operațional
Un contract de leasing operațional este un contract care permite utilizarea unui activ, dar nu transmite drepturi de proprietate asupra activului. Contractele de leasing operațional sunt considerate o formă de finanțare în afara bilanțului – un activ închiriat și pasivele asociate (plățile viitoare ale chiriei) nu sunt incluse în bilanțul unei companii.
Leasing financiar
Un leasing financiar este un contract care dă clientului dreptul la utilizarea temporară a unui activ și înregistrarea acestuia în scopuri contabile. Finanțatorul are drept de proprietate asupra activului, astfel bunurile achiziționate pot fi recuperate relativ ușor dacă un client intră în incapacitate de plată sau nu își îndeplinește obligațiile de plată.
Aceste două instrumente sunt relativ ușor de accesat și implică o monitorizare mult mai redusă față de alte variante de finanțare. Între cel două tipuri de leasing există diferențe în tratamentul contabil și în serviciile care se adaugă finanțării propriu-zise. De exemplu, leasingul operațional poate însemna dotarea cu echipamente electronice generale (laptopuri, imprimante) sau foarte specializate. Sfat: de verificat, înainte de a le accesa, tratamentele contabile și fiscale.
- Pro: servicii valoroase în plus, față de activul propriu-zis, bilanț mai suplu (în cazul leasingului operațional), dobânda și amortizarea deductibile (în cazul leasingului financiar), situația financiară a firmei contează mai puțin, monitorizarea este mult mai relaxată.
- Contra: echipamente de nișă, de obicei excluse.
Granturi
Grant
Un grant este acordat de o entitate (o companie, o fundație sau un guvern) unei persoane fizice sau unei afaceri, pentru a facilita un obiectiv sau a stimula performanța. Subvențiile sunt, în majoritatea cazurilor, granturi nerambursabile. Acestea pot include împrumuturi pentru educație, bani de cercetare și opțiuni pentru acțiuni. Unele subvenții au perioade de așteptare, înainte ca beneficiarul să poată prelua în totalitate proprietatea recompensei financiare.
Pe piață există numeroase astfel de programe și se observă un apetit semnificativ pentru acest tip de finanțare. Însă, dincolo de argumentele pro și contra, un subiect relevant în acest caz este colaborarea cu consultanții, de care startupurile se feresc din cauza bugetului și a temerii că deseori nu ai siguranța că o contribuție a specialistului va fi pe măsura investiției.
Când decizi dacă lucrezi sau nu cu un consultant pentru accesarea de granturi, ia în vedere și timpul pe care l-ai investi tu ca antreprenor în pregătirea unei aplicații (despre care nu știi că va fi completă sau corectă). Granturile înseamnă multă documentație și multă birocrație – atât în faza de aplicare, cât și ulterior. De aceea, îți recomand să reduci investiția de timp la minim, lucrând cu un consultant, care va depista programele potrivite nișei businessului tău. Mai mult, în general, cheltuielile de consultanță pot fi acoperite din granturi.
- Pro: în unele, domenii suplinesc lipsa finanțatorilor clasici.
- Contra: birocrație (mai ales dacă nu colaborezi cu un consultant specializat), monitorizare, obligații (care se pot extinde și după finalizarea proiectului), unele programe cer contribuție proprie (10-50% din valoarea obiectivului), care se poate acoperi cu finanțare bancară, dar și timp, costuri și condiții suplimentare de luat în calcul.
Invoice discounting ⋅ Factoring ⋅ Overdraft ⋅ Credit bancar
Factoring (finanțare de factoring sau finanțare a creanțelor)
Un factor este un agent intermediar care furnizează numerar sau finanțare companiilor, prin achiziționarea creanțelor acestora. Un factor este, în esență, o sursă de finanțare care acceptă să plătească companiei valoarea unei facturi, minus comisioanele. Factoringul poate ajuta companiile să-și îmbunătățească situația numerarului pe termen scurt, prin vânzarea creanțelor.
Invoice discounting
Este o facilitate de finanțare a facturilor, care permite companiilor să-și valorifice registrul de vânzări. Când compania trimite o factură clientului, o parte din suma totală devine disponibilă de la creditor, oferind un fond de rulment pe parcursul lunii contabile. Atunci când clienții își plătesc facturile, afacerea rambursează creditorul, plus o taxă/o dobândă. Acest tip de finanțare este foarte asemănător cu factoringul, diferența principală fiind că nu este nevoie ca afacerea să înștiințeze clientul.
Overdraft (descoperire de cont)
O descoperire de cont reprezintă o linie de credit pe care banca o acordă pe un card de debit. Descoperirea permite titularului contului să retragă în continuare bani, chiar și atunci când contul nu are fonduri sau are fonduri insuficiente pentru a acoperi suma retrasă. Astfel, posesorul are acces la un împrumut care se reînnoiește permanent, în limita unui plafon stabilit de bancă. Există dobândă la împrumut și, de obicei, există și o taxă pe descoperire de cont.
Credit bancar
Creditul bancar este suma totală de bani pe care o persoană/o afacere o poate împrumuta de la o bancă/altă instituție financiară. Creditul bancar depinde de capacitatea clientului de a rambursa împrumuturile și de suma totală a creditului disponibil. Tipuri de credit bancar: împrumuturi auto, pentru nevoi personale, credite ipotecare.
Factoringul se pretează etapelor mai avansate, în care îți vinzi produsele/serviciile și ai deja clienți stabili. Aici, finanțatorul (numit factor) poate fi o societate bancară sau nebancară, iar finanțarea se poate face de la nivel de facturi individuale, până la portofoliul integral de creanțe. Propriu-zis, factorul îți oferă la prezentarea facturii 70-80% din valoarea nominală, restul revenindu-ți la încasarea ei integrală (tot de către factor). În unele programe există inclusiv posibilitatea unei asigurări, în caz de neplată.
Având un volum de facturi mai redus, este o soluție ce poate fi timpurie pentru startupuri. Atât factoring-ul, cât și produsele bancare sunt – în general – soluții abordabile post-startup, acesta fiind motivul pentru care le prezentăm împreună.
Există o mulțime de produse bancare pe piață, însă ele sunt aceleași produse de bază declinate în diverse denumiri comerciale. Produsele de bază sunt: pe termen scurt, credite sau descoperiri de cont, pentru nevoi temporare/urgente; credite cu obiect pe termen scurt, mediu și lung, pentru investiții. Dar banca vine cu anumite condiții: nu o privi ca pe un investitor, îți va solicita multă transparență, rapoarte, să îndeplinești condiții financiare și non-financiare.
- Pro: cost vs. control, bilanț mai suplu (în cazul factoring-ului), asigurarea creanțelor (în cazul factoring-ului).
- Contra: monitorizare, uneori birocrație, sunt abordabile post-startup.
Vlad Sabău este Global Business Banking Expert la ING, unde lucrează din 2003 încoace: a mai fost Senior Relationship Manager, Regional Manager Center Region, Manager Lending Analysis & Change Management, Head of Loans and Special Deals (Mid Corporate Banking), Head of Financing Products (Mid Corporate Banking) și Head of Daily Banking Products (Business Banking Romania).
