Reddit testează opțiunea introducerii unui paywall pentru anumite forumuri, Instagram ar putea adăuga un buton de dislike-uri pentru comentarii, care să ajute la rankarea comentariilor după modelul Reddit, iar UiPath a desființat întregul departamentul de Quality Assurance din București. Din categoria veștilor bune, e bine de știut că proiectul restaurării Cazinoului din Constanța se apropie de final, iar acesta va fi redeschis în săptămânile care urmează, iar prima activitate publică a președintelui interimar al României a fost o întâlnire cu membri ai Confederației Patronale Concordia și ai Fundației Romanian Business Leaders. But wait – there’s more! Bine ai revenit la „Pastila de antreprenoriat”!
-
Următorul unicorn românesc ar putea să fie Bible Chat – un asistent AI interactiv dezvoltat pe baza tehnologiei GPT, care ajută utilizatorii să înțeleagă mai bine cuvântul Domnului și să-și întărească conexiunea cu divinitatea. Bible Chat a semnat pe 19 februarie o rundă de investiții în valoare de 14 milioane de dolari. În doar un an de la lansare, aplicația a ajuns la 10 milioane de utilizatori și venituri anualizate de 15 milioane de dolari. În App Store, se situează pe poziția a 13-a, printre cele mai downloadate aplicații de mobil, alături de WhatsApp sau Instagram.
-
Aplicația românească AM.Golf, dezvoltată de doi români pasionați de golf, caută finanțare de 500.000 de euro pe SeedBlink. Banii ar urma să fie folosiți pentru consolidarea echipei de vânzări și marketing și în vederea lansării aplicației în SUA și Canada, cele mai mari piețe de golf din lume.
-
România se află pe locul 20 în topul celor mai complexe economii din lume conform Indicelui de complexitate economică (ECI) dezvoltat de Universitatea Harvard. Analiza arată că România are venituri ridicate pe cap de locuitor, situându-se pe locul 46 în topul celor mai bogate economii dintre cele studiate.
-
Avem câteva noutăți despre Startup Nation: săptămâna trecută a apărut un nou proiect de procedură de implementare a programului, care menționează lista cheltuielilor eligibile. Aceasta cuprinde și autoturisme, ATV-uri, salarii, echipamente tehnologice și alte achiziții. Nu sunt eligibile cheltuielile cu sistemele de minare și stocare pentru criptomonede, cele aferente activităților de astrologie și spiritism, serviciilor de escortă, video chat sau matrimoniale, cheltuielile pentru avize și taxe sau instruirea personalului pentru utilizarea de echipamente. Miza totală este un buget de 446 de milioane de euro, din fonduri europene și de la statul român, din care ar urma să se finanțeze circa 7.500 de firme nou-create și să se genereze peste 15.000 de locuri de muncă.
Doza de învățare
Azi vorbim despre cum arată investițiile pentru startupuri în România, în 2025
Săptămânile trecute am fost prezente la o discuție despre evoluția mediului de investiții local, la care au participat reprezentanți de la ROCA X, TechAngels, Innovation Labs, Bravva Angels și Early Game Ventures, plus fondul de investiții regional PurposeTech. Discuția a avut loc la Impact Hub Bucharest, în cadrul evenimentului Impact Creators Pitch Day.
În primul rând, toți vorbitorii au recunoscut că suntem într-un context social și economic complicat, atât local cât și internațional, iar asta influențează volumul investițiilor și câte riscuri sunt dispuși investitorii să-și asume.
În ceea ce privește accesul la investiții pentru startupurile aflate la început, experții sunt de părere că în perioada următoare piața va trece printr-un proces de selecție naturală, unde doar startupurile cu un impact real și o misiune clară vor reuși. Finanțările vor fi acordate cu mai mult discernământ.
La capitolul oportunități în contextul schimbărilor politice, părerea generală este că instabilitatea politică globală ar trebui privită ca un factor de oportunitate pentru startupurile inovatoare, nu ca un impediment – este un moment favorabil pentru businessurile disruptive. Investitorii sunt însă mai exigenți ca până acum – nu mai sunt suficiente doar ideile și prezentările PowerPoint pentru a obține finanțare.
În ciuda perspectivei riscante, toți investitorii prezenți și-au manifestat optimismul în ce privește investițiile în 2025. Haosul creează oportunități, spun ei. Indiferent ce se întâmplă peste ocean, businessurile cu focus pe AI vor avea fără îndoială parte de sprijin, în toată Europa. În plus, vom vedea în Europa de Est investiții făcute în businessuri de cybersecurity, de exemplu.
Citește articolul complet aici!
Recomandarea săptămânii
Recomandarea acestui episod este să înveți business de la un artist!
Se spune despre Salvador Dali că era atât de însetat de câștiguri, încât și-ar fi pus semnătura pe aproape orice, cu condiția să fie ciudat. Această faimă a dus la celebra anagramă a numelui său, „Avida Dolars”. Însă există în istoria recentă un artist încă și mai întreprinzător, căruia nu i-au plăcut doar banii, ci și ideea de a estompa granițele dintre artistic și comercial – Andy Warhol, creatorul și unul din principalii exponenți ai curentului Pop Art.
Warhol a spus: „Am început ca artist comercial și vreau să termin ca business artist”. Tot el a spulberat mitul că un „artist flămând” este singurul tip de artist demn de respect. Deși în comunitatea artistică, mulți îl condamnă pentru comodificarea artei și diluarea substratului ei, un lucru e cert – Andy Warhol a fost unul dintre cei mai mari artiști ai timpului său și, citindu-i biografia, vei învăța fără doar și poate câteva lecții despre business.
A făcut grafică pentru reclame, iar în anii ’60 a trecut la pictură, însă cum prima dragoste nu se uită niciodată, elementele comerciale n-au lipsit niciodată din arta lui, de la sticlele de Coca-Cola și celebrele conserve de supă Campbell, la bancnote, fragmente de benzi desenate și portrete ale starurilor vremii.
Warhol și-a numit studioul „The Factory” - Fabrica, o trimitere directă la aparenta lui fascinație pentru producția în masă. La apogeul său, studioul angaja artiști care executau operele de artă serigrafiate pornind de la un concept inițial oferit de Warhol. Modelul seamănă cu producția industrială, un element definitoriu al economiei și vieții a milioane de oameni: un obiect este proiectat, apoi multiplicat, produs în masă. Deci arta lui Warhol a fost într-un fel un produs.
Însă „The Factory” a devenit mult mai mult decât un loc de „fabricare” a artei – a fost un centru de creație influent, care a dictat tendințele și a stabilit cine și ce era „cool” în scena artistică newyorkeză. Astfel, Andy Warhol nu doar că își construia un business, dar devenea și o forță culturală majoră. El era trendul.
O parte esențială a stilului său inovator de branding a fost capacitatea de a se ambala pe sine ca produs. De la peruca blond-argintie și ochelarii de soare care i-au devenit trademark, Warhol și-a creat o „identitate de brand” ca extensie a artei sale. Tot ceea ce făcea reflecta filosofia sa creativă și îi consolida viziunea. A evoluat până când el însuși a devenit un brand.
În plus față de aplicarea modelului economic al cererii și ofertei în artă, Warhol a folosit cu succes trei principii fundamentale ale construirii unui brand puternic – principii care sunt aplicate și astăzi:
1. Consecvență
Warhol și-a dezvoltat o filozofie creativă, o imagine publică și un stil de business care au rămas constante de-a lungul carierei sale. Oamenii erau atrași de el deoarece asocierea cu Warhol le aducea instantaneu relevanță și notorietate, sporindu-le șansele de succes.
2. Perseverență
Warhol a perseverat și a deschis noi drumuri în lumea artei printr-o multitudine de proiecte. Crearea Interview Magazine l-a menținut conectat la artă, muzică, modă, cultură și film. Colaborarea cu artiști tineri și emergenți, precum Jean-Michel Basquiat, l-a ajutat să rămână actual și să își păstreze energia creativă.
3. Rezervare
Warhol a fost extrem de atent la menținerea imaginii sale publice. Deși atrăgea un public uriaș prin arta sa, și-a păstrat viața personală într-un mister aproape total.
Îți recomandăm The Philosophy of Andy Warhol: From A to B and Back Again, autobiografia sa, și Jurnalele editate de Pat Hackett. Pe cele din urmă le poți urmări și sub formă de serial documentar pe Netflix.
Gazdele noastre, Maria Bercea (Content Curator @ Startarium & Impact Hub Bucharest) și Irina Bădescu (Content Writer @ Startarium & Impact Hub Bucharest) îți dau întâlnire în fiecare vineri pe Spotify, YouTube, Apple Podcasts și, bineînțeles, pe site-ul Startarium.
La acest podcast au contribuit Monica-Ioana Buzea și Sînziana Mihalache (știri), plus toată echipa Startarium & Impact Hub Bucharest.
Grafica: Adina Stroe
Muzica: Stocktune
