România este singura țară din regiune unde femeile creează startupuri în agricultură mai des decât bărbații. În acest context, o masă rotundă organizată de Impact Hub Bucharest a adus în discuție povești de succes din domeniu, provocările cu care se confruntă antreprenoarele din agrifood și oportunitățile care le pot ajuta să-și ducă businessul sau ideea la nivelul următor.
Femeile joacă un rol crucial, deși adesea neglijat, în agricultură. Un raport al EIT Food arată că ele sunt motorul conservării, dezvoltării și creșterii economice în comunitățile rurale din Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cultural, cât și economic. Mai mult, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), reducerea diferențelor de gen în productivitatea fermelor și a decalajului salarial în agricultură ar crește PIB-ul global cu 1%, ceea ce înseamnă aproximativ o mie de miliarde de dolari. Cu toate acestea, contribuția lor este marginalizată. De ce se întâmplă asta și ce putem face ca să îndreptăm situația?
Aceasta este una dintre întrebările pe care le-au dezbătut participantele la masa rotundă „Promovarea antreprenoriatului feminin în sectorul agrifood”, organizată pe 19 iunie, de Impact Hub Bucharest. Peste 20 de participante interesate de domeniul agroalimentar s-au reunit pentru a afla mai multe despre bunele practici din domeniu și oportunitățile care le pot ajuta să-și ducă businessul sau ideea la nivelul următor.
Provocările unui sector unde cele mai puține femei își doresc să lucreze
Małgorzata Druciarek, Gender & Diversity Senior Manager la EIT Food, a fost keynote speaker și a povestit mai multe despre misiunile EIT Food, dar și despre principalele concluzii ale raportului How to empower women innovators in agrifood? Guidelines for programme design, referitor la susținerea antreprenoarelor din sectorul agrifood. Alina Donici, Cofondatoare și Managing Partner Artesana, a vorbit despre provocările și oportunitățile de care a avut parte în călătoria ei antreprenorială, iar Oana Craioveanu, Cofondator Impact Hub Bucharest, a moderat discuția despre femeile antreprenor și nevoile lor de afaceri.
Małgorzata Druciarek, în calitate de reprezentant EIT Food, a adus în discuție principalele provocări cu care se confruntă antreprenoriatul feminin în sectorul agroalimentar, provocări extrase din raportul menționat mai sus. Bazat pe o cercetare extinsă, studiul analizează situația antreprenoriatului feminin și a femeilor din sectorul agroalimentar, în 15 țări: Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina.
Per total, agricultura și mineritul sunt sectoarele în care femeile aleg să se implice semnificativ mai puțin față de bărbați. Cele mai mari disparități se regăsesc în țări precum Ungaria, Letonia și Lituania.
România este însă singura țară unde femeile creează startupuri în agricultură mai des decât bărbații (15,3% vs. 12,3%). În 2021, cel mai mare procent de femei care lucrau în agricultură s-a înregistrat în România.
Sursa: How to empower women innovators in agrifood? Guidelines for programme design - EIT Food
Majoritatea barierelor menționate de participantele la studiu par a fi legate de ecosistemul antreprenorial în sine, nu neapărat de antreprenoriatul feminin: lipsa fondurilor de investiții, susținere limitată pentru startupurile mature. Există însă și provocări legate de gen, cum ar fi încrederea mai scăzută a femeilor de a aplica și a se concentra pe componenta tehnologică a programelor, care este mai puțin atractivă pentru ele decât inovația în sine.
Respondentele din Europa Centrală și de Est au menționat, de asemenea, faptul că în țara lor nu există programe targetate pe anumite nivele de experiență și vechime, ceea ce înseamnă că multe dintre ele ajung să se înscrie în inițiative care nu corespund nivelului lor de maturitate. O altă problemă o reprezintă faptul că majoritatea programelor se adresează preponderent participantelor din capitala țării sau din marile orașe, fiind greu accesibile antreprenoarelor din mediul rural.
La nivelul Uniunii Europene, prin intermediul EIT Food, sunt implementate cu succes programe dedicate specialistelor din domeniul agroalimentar și antreprenoarelor: WE Lead Food, Supernovas și, cel mai important, Empowering Women in Agrifood (EWA). Cu toate acestea, e nevoie de mai mult dacă ne dorim ca antreprenoarele să prospere și să se dezvolte. Există o mulțime de programe dedicate antreprenoarelor în general și programe care susțin sectorul agrifood, însă care nu sunt în mod specific țintite către femei, ceea ce lasă descoperită o nișă destul de amplă în materie de inițiative dedicate femeilor antreprenor, în sectorul agroalimentar. Tocmai de aceea, raportul EIT Food servește în egală măsură drept ghid de bune practici pentru dezvoltarea de programe în nișa dată.
Artesana – o poveste de succes, care continuă să inspire
Alina Donici, Cofondatoarea Artesana, a povestit în cadrul mesei rotunde că povestea brandului lor a pornit de la o bucată de brânză artizanală din Spania, pe care ea și soțul ei au gustat-o acum 14 ani și care le-a plăcut atât de mult încât s-au gândit să o facă și în orașul lor natal. La doar 20 și ceva de ani, cu zero experiență în domeniu, au cumpărat la licitație clădirea unei foste societăți agricole din Tecuci (orășelul în care se născuseră amândoi) și au pornit pe drumul antreprenoriatului.
De-abia în 2013 au ajuns cu lactatele lor artizanale într-un prim hipermarket din România. Vânzările au mers tot mai bine, la fel și producția fabricii. Lactatele Artesana au devenit repede căutate și apreciate. Cererea a fost tot mai mare, atât de mare încât soții Donici s-au văzut nevoiți să deschidă o nouă fabrică, cu puțin ajutor din partea unui grup de investitori. După toate lucrurile prin care a trecut, de la novice într-ale antreprenoriatului, la jucător important pe piața autohtonă de lactate, Alina e de părere că experiența este mai puțin importantă, fiindcă lucrurile se pot învăța, mai ales dacă descoperi că îți place și ai o viziune.
Provocările vin zi de zi, din partea furnizorilor de lapte, de cereale sau de ambalaje. De aceea e important să ai alături o echipă în care ai încredere, care să te ajute să le gestionezi. În plus, consideră că un nucleu echilibrat în business este format dintr-o femeie și un bărbat, fiindcă femeile au un grad de empatie mai mare, care e important în crearea echipei și adunarea oamenilor în jurul lor.
Zilele acestea, una dintre problemele cu care se confruntă este cea legată de ambalaje – Ucraina era principalul furnizor de ambalaje de sticlă („semnătura” lor), însă din cauza războiului au fost nevoiți să găsească alți furnizori și să gestioneze problema creșterii prețului.
Fiindcă a parcurs multe etape, Alina Donici știe că în economie există un ciclu și că unele perioade sunt mai bune, altele mai rele. Înțelepciunea vine din a ști să le identificăm și să le gestionăm. La capitolul provocări, a menționat întâi de toate aspectele legislative: „La felul în care arată astăzi lucrurile, nu ai predictibilitate, lucrurile se schimbă de pe o zi pe alta sau chiar retroactiv, ceea ce în mod clar îngreunează businessul, pentru că antreprenorii au nevoie de un plan de business, au nevoie să lucreze așezat și structurat, mai ales dintr-un anumit punct al călătoriei antreprenoriale încolo”.
Există, mai apoi, provocări legate de logistică, mai precis de lipsa autostrăzilor. Nu în ultimul rând, poate cea mai mare provocare e cea legată de piață: dinamica pe piața lactatelor este una foarte mare. Până în pandemie, piața lactatelor creștea cu câte 4% pe an. În schimb, în ultimii 3 ani, a început să scadă cu 4-6% pe an. Cu toate acestea, pe cât e de competitivă, pe atât te și răsplătește industria alimentară. Alina crede că este industria care dă cele mai multe satisfacții: „Ne motivează feedbackul pozitiv al clienților într-o mare măsură – să auzim de la părinți că au copii care mănâncă doar produsele noastre sau să știm că avem atâția clienți care își încep fiecare dimineață cu produsele Artesana”.
Sfatul Alinei pentru antreprenoarele care aleg să pășească într-o industrie atât de dinamică este să-și găsească diferențiatorul, ceea ce a făcut și Artesana la început: „Nu putem să ne batem cu liderii de piață, așa că am venit cu un produs artizanal, o gamă pe care am început să o lărgim din ce în ce mai mult, iar astăzi ajungem la foarte mulți clienți, ceea ce este minunat”. E nevoie, deci, de un produs pe care poți să-l pui pe masa retailerilor și să le povestești de ce merită ca el să stea pe raft. Marea oportunitate pe care o vede în acest domeniu vine tot sub formă de sfat: trebuie să încetăm să mai fim furnizori de materii prime, să începem să procesăm materiile prime, să le dăm valoare adăugată și să le vindem.
„Au început să se facă pași importanți în partea de educație. Educația este cea care o să ne salveze pe toate planurile. Avem nevoie de o schimbare de mentalitate. Nu cred că mai există atât de mult ideea de inegalitate față de bărbați, cel puțin în mediul în care trăiesc eu, la nivel de management, dar încă am rămas cu niște sechele”, spune Alina Donici. „Sunt optimistă, se întâmplă schimbări de mentalitate, în ultima perioadă am văzut deschiderea spre vânzare și spre comunitate. Am primit multe invitații să le vorbesc antreprenoarelor despre ce și cum am făcut și văd interesul foarte mare de a asculta și a învăța. Cred că suntem pe drumul cel bun, singura noastră problemă este că facem pași micuți.”
Sindromul impostorului umbrește inovația și creativitatea: cum arată antreprenoriatul feminin în sectorul agroalimentar în România
Femeile și bărbații diferă în percepțiile lor asupra dificultăților de a-și începe propria afacere. Începerea propriei companii este percepută de către bărbați ca fiind mai ușoară decât este percepută de femei. În România, diferența de percepție între genuri este scăzută. Acest lucru sugerează un nivel de accesibilitate relativ egal la activitățile antreprenoriale, percepția legată de bariera de intrare fiind extrem de importantă, în contextul dat.
Avem, deci, motive de optimism, dar și nevoia de a explora care sunt motivele pentru care femeile din România sunt hotărâte să se implice în domeniul agrifood într-o proporție atât de ridicată. De la dragostea față de gust și arome, până la dorul față de cum se practica agricultura „de grădină” de odinioară și nevoia de a ști exact de unde provine mâncarea pe care o punem în farfurie, participantele de la masa rotundă „Promovarea antreprenoriatului feminin în sectorul agrifood” au povestit o gamă largă de experiențe care le-au adus în sectorul agroalimentar.
Idei de business precum un restaurant plant-based care, printre altele, include în meniu preparate care să susțină nutrițional nevoile pe care le au femeile în diferitele faze ale ciclului menstrual, grădini urbane care să susțină nevoia de reconectare cu sine sau ferme de insecte crescute pentru fabricarea de recompense artizanale pentru câinii alergici la orice fel de proteine ne arată câte fețe poate avea inovarea feminină în agrifood. Cu toate acestea, ambiția și dorința de a aduce o schimbare în peisaj vin la pachet cu o doză serioasă de sindrom al impostorului, cu care antreprenoarele simt că se confruntă mai des decât bărbații.
Mai mult decât atât, a jongla cu toate responsabilitățile vieții personale – creșterea copilului, familia extinsă, relația de cuplu, studiile – este una din cele mai mari provocări cu care se confruntă antreprenoarele, indiferent de stadiul în care se află cu businessul lor. Pe lângă toate acestea, există mai multe șanse ca o femeie să întâlnească preconcepțiile, mentalitățile rigide și sfaturile nesolicitate, mai ales în domeniul agriculturii: fermierii din mediul rural nu acceptă mereu felul în care femeile aleg să-și facă treaba sau faptul că respectă alte principii față de cele pe care le folosesc ei, ca să-și eficientizeze munca.
Restul provocărilor identificate de participantele la discuție țin de partea legislativă și de predictibilitate, de faptul că, în zona de culturi pe suprafețe mari, fermele sunt deținute și conduse de către bărbați și că, în fermele de familie, femeile se află mai degrabă în partea de „back office”, nu neapărat în zona de tehnologie sau de achiziții. Nu în ultimul rând, potențialul de dezvoltare antreprenorială a femeilor stă în deschiderea de businessuri în afara fermelor, ceea ce nu este un lucru rău, însă este un semn că încă mai trebuie lucrat pentru reducerea diferențelor de gen în activitatea acestora din urmă.
Povești de succes și programe de susținere a antreprenoarelor
Annamaria Kiss, Fondatoarea Anna’s Urban Garden și câștigătoarea premiului de 5.000 de euro din cadrul ediției 2021 a programului Empowering Women in Agrifood, a povestit că, la 3 ani distanță de la finalizarea programului, încă ține legătura cu mentorii și colegele de „generație”. Cu ajutorul mentorilor a ajuns să facă parte din comunități precum Clujul Sustenabil și Happy Business Moms. Annamaria consideră că e esențial să faci networking și să ții legătura cu oamenii cu valori comune. Networkingul poate fi folosit ca instrument de promovare, de word-of-mouth marketing, fiindcă, din aproape în aproape, ideea ta ajunge acolo unde e nevoie ca să prindă rădăcini și să primească resursele de care are nevoie ca să crească.
Prin mentorii ei, Anamaria a ajuns inclusiv la universități și a ajuns chiar să țină workshopuri de grădinărit urban cu foștii profesori din facultate. Acum are în jurul ei multe mame care vor să-și educe copiii în stilul Montessori sau Waldorf (și să le ofere șansa de a construi și a interacționa cu grădini urbane) și se implică în proiecte de bugetare participativă în Cluj-Napoca, unde inițiativele cetățenilor primesc finanțare pentru implementare pe baza voturilor cetățenilor. Pentru ea nu contează mărimea proiectului: „Ajungi să fii văzut și, chiar dacă activitatea e una mică și suma nu e una considerabilă, poți mai târziu să construiești parteneriate la o scară mult mai mare”.
Ioana Ivanov, de la Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, e de părere că – pentru organizația din care face parte – proiectele de tip HORIZON sau cu parteneriate internaționale au fost o oportunitate nu doar de a intra în rețele internaționale, ci și de a crea o platformă la nivel local și regional care le-a permis să identifice actori pe care să-i includă în mapări ale inovatorilor din domeniul agrifood sau în activități demonstrative. Agenția Metropolitană face parte din Parteneriatul pentru agenda urbană al Comisiei Europene pe zona de food, fiind singurul actor român implicat în această inițiativă, unde contribuie cu propuneri de acțiuni pentru finanțare inovatoare și cu maparea oportunităților de finanțare din perspectiva orașelor și regiunilor, dar și din perspectiva ecosistemelor locale și regionale.
Ioana consideră că nu trebuie să ne uităm doar la fonduri europene, ci și la parteneriate public-private și la instrumente financiare inovatoare, cum ar fi Banca Europeană de Investiții. Chiar dacă antreprenorii încă au o reticență în a se îndrepta către mediul public, ar trebui ca – acolo unde există oportunități – acestea să fie valorificate și să existe încredere de ambele părți.
În plus, e nevoie ca instituțiile responsabile să aplice la mai multe proiecte de tip HORIZON, care implică consorții și parteneri internaționali, nu doar pentru finanțare, ci și pentru oportunitățile de a crea parteneriate, de a crește know-how-ul și de a contribui la salturi mai mari în dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale din domeniul agrifood. Astfel de parteneriate desfășurate în condiții bune pot duce în viitor la noi proiecte de anvergură, puse în aplicare de același consorțiu.
Adina Stănculea, Reprezentant NCP-CL2 & EIT în cadrul UEFISCDI, i-a invitat pe toți cei care au idei pe care vor să le pună în aplicare să apeleze la echipa ei, dacă au nevoie de informații suplimentare, de identificare a programelor potrivite – prin rețeaua lor pot avea acces la inițiative similare/complementare și de partenerii potriviți.
Și Paula Bușe, Reprezentant al Clubului Fermierilor Români, a lansat celor pasionați de agricultură o invitație să se înscrie într-unul dintre programele pe care le au în desfășurare: Tineri Lideri pentru Agricultură sau Antreprenor în Agricultura 4.0. Echipa plănuiește să lanseze curând și un program dedicat femeilor antreprenor.
Programe Impact Hub Bucharest pentru antreprenoare
EWA – Empowering Women in Agrifood
În cadrul EWA, IHB oferă mentorat personalizat, traininguri dedicate pe teme de business specifice, evenimente locale și internaționale de networking cu oameni-cheie din ecosistem, plus finanțare de 10.000 de euro pentru dezvoltarea ideii câștigătoare.
EWA a avut loc în România anul trecut și revine în 2025. În 2024, Impact Hub Bucharest organizează EWA Bootcamp, un workshop dedicat proiectelor dezvoltate de antreprenoare din domeniul agrifood, creat pentru a le susține în accelerarea ideii lor. Ajuns la cea de-a doua ediție, acesta se va desfășura în trei orașe din țară – București (23-24 septembrie), Cluj-Napoca (7-8 octombrie) și Iași (21-22 octombrie) – în format fizic, în limba română, pe parcursul a 2 zile consecutive (luni și marți), timp de 8 ore pe zi.
Programul oferă participantelor care își doresc să înceapă o afacere sau celor care au o afacere în agrifood la început de drum cunoștințe de business necesare, conectare cu alte antreprenoare din domeniu și comunitatea de care au nevoie, pentru a începe sau a dezvolta o afacere sustenabilă. Prin programul EWA Bootcamp, Impact Hub Bucharest pregătește viitoarea generație de antreprenoare care vor putea participa în ediția din 2025 a programului EWA în România.
EWA Bootcamp
CAPSULE
CAPSULE este un program European Erasmus+, organizat în România, Ungaria și Croația, care are ca scop sprijinirea tinerelor femei în dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin crearea unei comunități solide de învățare, mentorat și coaching.
WE.Circular
Obiectivul principal al proiectului WE.Circular este să abordeze o provocare foarte importantă – creșterea competențelor digitale și de afaceri ale antreprenoarelor, pentru tranziția industrială.
She’s Next
She’s Next este un program care își propune să susțină dezvoltarea afacerilor inițiate de femei, facilitând accesul la resurse esențiale pentru creștere.
Descoperă cea mai recentă mapare agrifood
În 2023, am lansat cea de-a treia ediție a raportului „Romanian Agrifood Startups – Overview Report”, un raport complex, care include o cartografiere a startupurilor agrifood românești implicate în inovația industriei și cele mai importante tendințe care modelează viitorul agriculturii moderne. Descoperă verticalele noi și emergente, dar și care sunt cele patru mari categorii de startupuri din domeniul agrifood!
