Cum îți finanțezi startupul: Business Angel, Venture Capital, fonduri Private Equity sau de investiții?

Pentru a înțelege în ce direcție te poți îndrepta atunci când cauți sprijin financiar pentru startupul tău, îți explicăm clar diferențele dintre toate tipurile de finanțare privată pe care le ai la dispoziție: Business Angels, Venture Capitalists, fonduri Private Equity și de investiții.

Un antreprenor cu o idee o poate transforma în realitate cu ajutor primit din mai multe direcții. Rudele sau prietenii pot investi în viitoarea afacere. Alte organizații care sprijină startupurile sunt incubatoarele, care le oferă un spațiu fizic și servicii pentru a se dezvolta, contra cost sau pe baza unor granturi (premii oferite de guverne, corporații sau alte organizații). 

Acceleratoarele sunt altă variantă. Acestea sunt programe de sprijin selective, cu o durată fixă, care oferă mentorat, conexiuni cu investitori și care pot sau nu cere o parte dintre acțiuni, în schimbul informațiilor oferite. Iar platformele online de crowdfunding ajută businessurile la început de drum să strângă capital de la un număr mare de investori.

Într-un startup poate investi un Business Angel sau un Venture Capitalist (care te pot ajuta să validezi un produs minim viabil/MVP și care vor analiza atent modul în care sunt împărțite acțiunile între cofondatori), în timp ce fondurile Private Equity targetează afacerile cu venituri stabile și vor să dețină un procent mare de acțiuni, pentru a avea un rol decizional activ.

👉 Și un spațiu de co-working îți poate ajuta afacerea să crească: de exemplu, Impact Hub Bucharest oferă spații de lucru, de întâlniri și de evenimente, programe care să te ajute să te dezvolți, platforma de învățare Startarium.ro și șansa de a face parte dintr-o comunitate și rețea globală (68 de țări și 6 continente).

În articolul de față, discutăm despre toate variantele de capital privat la care poți apela, dacă ai un business aflat la început de drum, deci despre private equity sau equity financing.

Etapele de viață ale unei afaceri

Orice afacere are un ciclu de viață care include mai multe stadii și fiecare are nevoi distincte de capital, care pot fi îndeplinite de diverse tipuri de investitori. Mai exact, un business trece prin etapa de pre-incubare (6-12 luni), incubare (12-24 de luni) și accelerare (4-14 luni). Cele 5 etape de dezvoltare ale oricărui startup (ilustrate mai sus, într-un raport din 2022 al Băncii Mondiale) sunt:

1. Pre-seed stage/Idea stage/Concept stage/Incubation stage. Această primă fază a oricărui startup este cea în care îți vine o idee de produs/serviciu care poate rezolva o problemă existentă pe piață, găsești o nișă profitabilă, formulezi un model de business (și îl structurezi cu ajutorul unui Business Model Canvas), un plan de afaceri și te gândești cum ți-ai putea finanța planurile – de obicei, capitalul de tip pre-seed provine din buzunarele fondatorilor, familiei și prietenilor.  
2. MVP stage. Pasul următor este să lansezi un MVP, o versiune de produs care are suficiente caracteristici și funcționalități pentru a fi testat de utilizatori, în vederea obținerii de feedback pentru îmbunătățirea acestuia. MVP-ul îți arată care va fi reacția consumatorilor la produsul/serviciul tău și te ajută să-ți confirmi sau să-ți infirmi presupunerile legate de nevoile acestora. 
3. Seed stage. Startupurile aflate în această etapă și-au validat ideea (cu date care certifică cererea existentă pe piață), au un produs/serviciu vandabil (căruia îi ajustează caracteristicile din mers) și trebuie să se conecteze cu oamenii potriviți, pentru a crește. Ca să-și dezvolte prototipul, a face experimente pe piață și a-și ajusta strategia de marketing, au nevoie de o investiție de tip seed, pentru care se pot baza pe fonduri organice (vânzările respectivului produs/serviciu) și/sau pot apela la mai multe surse de finanțare – Angel Investors, granturi publice, crowdfunding, acceleratoare sau incubatoare. 
   
   👉 Descoperă cum arată ecosistemul local și cel internațional de incubatoare și acceleratoare la care poți să aplici în 2024, din articolele noastre updatat constant!
    
4. Early stage/Early growth. Produsul/serviciul câștigă tracțiune pe piață și afacerea se axează pe angajări și îmbunătățirea proceselor. În această etapă, ai un produs care trebuie rafinat (dar care se vinde) și poți pune la punct un pitch deck pentru a atrage capital printr-o finanțare de tip Series A, de la investitori profesioniști (fonduri de investiții private – Venture Capital sau Growth Capital), cărora le poți dovedi o rată bună de recuperare a investiției (return on investment/ROI) pe termen lung.
5. Growth stage/Maturity stage. Startupurile aflate în etapa de creștere au atins un nivel de tracțiune semnificativ, apropo de achiziția de clienți, creșterea veniturilor și penetrarea pieței, în nișa în care activează. Sunt profitabile pe termen lung, au o echipă extinsă și caută surse mai diverse de finanțare. La acest nivel sunt atrase investiții de tip Series B sau C, din partea Venture Capitalists, bănci de investiții, firme de Private Equity, hedge funds.

După această etapă, urmează Expansion stage: startupul devine un scaleup, un business profitabil și autosuficient, deci se axează pe dezvoltarea operațiunilor (metodologii, organizație, strategie de marketing etc.), scalarea modelului de afaceri și accesarea unor piețe sau unor segmente de public noi. Un semn că ești în etapa de expasiune este că ai crescut cu peste 20% anual, timp de 3 ani consecutivi (la nivel de angajați sau profit). 

Iar ultimul pas este Maturity/Exit stage. Aici, afacerea este stabilă la nivel operațional, are o prezență puternică pe piață și se concentrează pe creștere și profitabilitate (chiar prin cumpărarea altor businessuri). În această etapă, un fondator are trei opțiuni, în funcție de planurile sale pe termen lung și de situația pieței: fie păstrează caracterul privat al companiei (ajutat de o investiție de tip Series D+), fie are o strategie de exit – își vinde partea de acțiuni/toată afacerea altei companii sau o listează la bursă (printr-un Initial Public Offering/IPO), pentru a o face disponibilă publicului larg.

Tipuri de investitori privați

Așa cum scriam mai sus, în acest articol discutăm despre toate variantele de capital privat pentru un business nou lansat. Când spunem private equity (capital privat), ne referim la procesul de a investi în companii care nu sunt listate sau tranzacționate public. Acest tip de capital de investiții provine de la investitori înstăriți și companii de investiții, care pot ajuta o afacere aflată în diverse stadii de dezvoltare. 

O astfel de strategie de investiții este una riscantă (startupul ales poate să eșueze), dar vine la pachet cu recompense mari (companiile alese pot genera profituri enorme). Acest univers este dominat de investitori instituționali mari – fonduri de pensii, firme de Private Equity, bănci de investiții, fonduri de Venture Capital.

În funcție de strategia folosită, vorbim despre investiții private de tip: Venture Capital (finanțarea de businessuri noi, promițătoare, care nu sunt încă profitabile), Buyouts (achiziția unor companii publice cu vechime, în procent de peste 50%), Growth Capital (investiții în companii mature și profitabile, în schimbul unui pachet minoritar de acțiuni), Mezzanine Financing (finanțare hibrid, ce îmbină o componentă de tip împrumut pe termen lung cu una de tip equity) și Distressed Debt (investiții în companii insolvente).

Mai jos, îți explicăm detaliat diferitele variante de investiții private la care poți apela, ca antreprenor român, în funcție de stadiul afacerii tale. Toate aceste opțiuni sunt menite să producă bani pentru investitori, care fac un profit semnificativ ajutându-ți afacerea să se dezvolte. În plus, nu uita că aceștia stau mereu cu ochii pe oglinda retrovizoare, în care se află următoarea etapă – strategia lor de exit (deci și tu ar trebui să faci la fel).

Business Angel/Angel Investor/Seed Investor și Angel Networks

Termenul de „Angel Investor” a apărut pe Broadway, unde producțiile teatrale erau finanțate adesea de afaceriști bogați, care erau plătiți doar dacă piesa avea succes. Un Angel Investor oferă unui startup capital de tip pre-seed, în schimbul unui procent din acțiunile companiei respective, motivat fiind de o rată de rentabilitate mai mare decât în cazul unor investiții tradiționale. Un Business Angel nu-ți impune cum să-ți administrezi afacerea, dar poate fi un mentor care îți oferă mentorat, experiența lui și conexiuni vitale. I se mai spune Seed Investor. 

Acesta poate fi implicat în acel business din punct de vedere profesional sau nu, poate fi un prieten sau o rudă a fondatorului, poate fi cineva înstărit care-și investește economiile într-o idee care îi place, așteptând recompensa doar când ideea va fi cumpărată de consumatori. Suma de bani oferită de un Angel Investor poate fi ocazională sau o injecție constantă de capital. 

Un business angel este adesea principala sursă de finanțare a unui antreprenor aflat la început de drum, pentru că este o opțiune mai bună decât un împrumut bancar. Cel dintâi nu ar trebui să investească mai mult de 10% din economiile sale, pentru că este o mișcare foarte riscantă: antreprenorul aspirant nu are un plan de afaceri și un produs concret, nu a analizat piața și nu știe dacă există cerere; acestea apar după ce e strâns capitalul necesar dezvoltării lor. Al doilea trebuie să renunțe la o parte din equity și profitul viitor, în favoarea celui dintâi. Primul va avea o rată internă de rentabilitate (internal rate of return/IRR) de 20-40%, deci atât va primi înapoi anual, din investiția inițială. 

Cu cât un Business Angel deține mai multe acțiuni în compania ta, cu atât mai puțin trebuie să crească valoarea companiei pentru ca investitorul să obțină o rentabilitate mai bună. Un astfel de angel își va pune la punct din start strategia de ieșire din startupul respectiv sau planul legat de listarea la bursă (IPO). În plus, acești investitori privați pot colabora, în cadrul unui Angel Network. În România, astfel de rețele sunt Bravva Capital, Growceanu, TechAngels, WIT Angels Club și Transilvania Angels Network.

Un Angel Investor poate investi 50.000-1 milion de dolari/de euro și este ideal pentru startupuri care au nevoie de ajutor financiar pentru a-și pune în practică ideea de produs/serviciu și planul de marketing, dar vor să păstreze controlul asupra strategiei de afaceri.

👉 În general, un Angel Investor se așteaptă să-și primească înapoi bani investiți în 5-7 ani.

Fonduri de capital de risc/Venture Capital (VC)

Georges Doriot (profesor la Harvard Business School) este considerat tatăl acestui tip de investiții: în 1946, a fondat American Research and Development Corporation și a strâns 3,58 milioane de dolari, pentru a investi în companii care vindeau tehnologii dezvoltate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Această formă de private equity include bani, expertiză tehnologică sau managerială. Un fond VC este format din mai mulți investitori/limited partners (LPs), care investesc sume mari de bani în startupuri promițătoare, în schimbul unor acțiuni. De obicei, un comitet decide unde se duc fondurile strânse de la toți acești Venture Capitalists. Pentru a avea un profit pe măsură, VC-urile finanțează doar afaceri care dau semne că vor avea rapid un profit substanțial. 

👉 În 2023, fondurile VC au investit 285 de miliarde $ în diverse companii (cu 38% mai puțin decât cu un an înainte), la nivel global.

Un VC investește acest capital de risc în companii aflate în diverse stadii de dezvoltare (pre-seed, seed, early stage, late stage) și le oferă nu doar bani, ci și acces la rețeaua lor de bancheri, contabili, avocați, mentori și clienți. Astfel de investiții sunt extrem de volatile, dar fondurile VC au un IRR anual de 20-35%, în funcție de nivelul afacerii în care pompează bani. 

Aceste fonduri tind să investească doar în anumite industrii, au un rol mult mai activ în administrarea companiei finanțate (deci fondatorul își poate pierde controlul creativ), vor un equity mai mare (pot ajunge la 50%, până la exit) și pot pune presiuni pe fondator pentru o ieșire rapidă din companie. În plus, își vor oferi banii doar în urma unei analize detaliate a modelului de afaceri, situației financiare, produselor și managementului businessului respectiv.

VC-urile sunt ideale pentru afacerile în curs de dezvoltare, care demonstrează că pot atrage cu succes clienții, iar mărimea investiției primite poate fi de 1-100 milioane de dolari/de euro. Câteva exemple de VC-uri autohtone: Catalyst Romania, Gapminder VC, V7 Capital, Early Game Ventures, eMAG Ventures, Gecad Ventures, ROCA X.

👉 Conform Statista, în 2020, mărimea medie a investițiilor de tip VC a fost de 1,2 milioane $ (în afaceri seed-stage), de 4,5 milioane $ (în afaceri early-stage) și de 9,9 milioane $ (în afaceri late-stage).

Fonduri Private Equity

Fondurile Private Equity fac bani achiziționând companii pe care le consideră valoroase și pe care le pot îmbunătăți (pentru a le crește vânzările) sau împărți (și vinde pe bucăți, pentru a face un profit mai mare). De multe ori, o astfel de firmă va cumpăra integral un business, pentru a deține controlul total: fie afaceri private, fie companii publice pe care vor să le scoată de pe bursă și să le transforme într-unele private. Ele strâng uriașul capital privat de la afaceri, instituții financiare și persoane private, investindu-l apoi în companiile din portfoliul propriu.

Aceste fonduri pot cumpăra companii din diverse industrii sau zone geografice și investiția lor este una pe termen scurt, pentru că pregătesc o strategie de exit. De obicei, un investitor Private Equity își propune să-și dubleze suma investită, în 3-5 ani.

În funcție de mărimea firmelor de investiții, acestea pot fi small-cap firms (cu o capitalizare de mai puțin de 10 milioane $) sau large-cap firms (peste 500 de milioane $). Sumele aduse de acestea în companiile alese le ajută pe cele din urmă să capete mai multă credibilitate în relația cu o bancă, să se poată lista mai ușor la bursă, să se dezvolte ca la carte. Pe de altă parte, dezavantajele includ cedarea unui equity majoritar, riscul ca echipa de management să fie schimbată dacă ratează anumite target-uri și implementarea de măsuri drastice de reducere a costurilor.

Fondurile Private Equity investesc peste 100 de milioane de dolari/de euro în companii mature, care pot demonstra că sunt profitabile și scalabile, cu un potențial mare de dezvoltare. În țara noastră, astfel de fonduri sunt Morphosis Capital și Black Sea Fund.

👉 La nivel global, capitalul strâns anual de fondurile Private Equity aproape s-a triplat, în perioada 2013-2021 (ajungând la 1,7 mii de miliarde $). În 2023, s-a înregistrat o scădere considerabilă: 1,1 mii de miliarde $.

Fonduri de investiții

Primul fond de investiții din istorie a fost Massachusetts Investors Trust Fund, lansat în 1924. Un astfel de fond este o asociere pe termen lung a mai multor investitori, care își pun la comun resursele financiare, pentru a le investi într-un portofoliu financiar divers: acțiuni, obligațiuni, mărfuri, valute etc. Pierderile și câștigurile sunt apoi împărțite proporțional între investitorii acestor scheme colective de investiție, în funcție de contribuția fiecăruia. 

Un astfel de fond oferă o selecție mai largă de oportunități de investiții, o expertiză de management superioară, riscuri mai mici pentru investitori și comisioane mai reduse decât ar putea obține aceștia pe cont propriu. Există diverse tipuri de fonduri de investiții: mutuale (mutual funds), tranzacționate la bursă (exchange-traded funds/ETFs), index/tracker funds, ale pieței monetare (money market funds), real estate investment trusts/REITs, speculative/de hedging (hedge funds) etc.

Un fond de investiții poate cumpăra câte acțiuni vrea la compania ta, dacă aceasta este listată la bursă și devine din privată, publică. Și este ideal pentru companiile dezvoltate, care ajung la etapa de IPO și încep să-și vândă acțiunile public.

Cum arată ecosistemul românesc de finanțări?

În acest moment, peisajul investițional autohton include Angel Investors, fonduri de Venture Capital, platforme de crowdfunding, fonduri Private Equity, granturi și împrumuturi bancare. Sistemul românesc de finanțări este încă unul tânăr, cu lacune la capitolul incubatoare, iar vârsta medie a actorilor din domeniu este mai mică de 7 ani: studiile și rapoartele de specialitate arată că mai puțin de 10% dintre organizațiile existente pe piața autohtonă au peste 10 ani; o vechime mai mare au Angel Networks, în timp ce VC-urile sunt mai tinere. 

Conform raportului Băncii Mondiale menționat la începutul acestui articol, accesul la finanțare este o provocare pentru companiile noi din țara noastră pentru că majoritatea surselor de investiții din România se află în București, Cluj-Napoca și Iași, limitând accesul antreprenorilor din alte regiuni. Și, pentru că majoritatea jucătorilor români care oferă finanțări antreprenorilor locali sunt active în primele stadii ale afacerilor (pre-seed, seed și early stage), startupurile în stadiul de creștere nu au foarte multe opțiuni. Iar această dependență de resursele personale restrânge semnificativ activitățile antreprenoriale.

Concret, anul acesta, VC-urile au injectat deja 71,7 milioane de euro în țara noastră, potrivit unui raport Activize: în perioada ianuarie-iunie 2024, au avut loc 23 de runde de finanțare de tip Venture Capital în startupuri autohtone.

Anul trecut, volumul de investiții de tip venture în startupurile din Europa Centrală și de Est a fost de 1,85 de miliarde de euro, iar 84% din acest total a mers spre 6 țări: Polonia, Grecia, Lituania, Republica Cehă, Estonia și România. Țara noastră a fost singura care a avut parte de o creștere semnificativă a acestor investiții: +27,4% YoY, până la 129,6 milioane de euro (7% din total); a fost al treilea an consecutiv în care România depășește pragul de 100 de milioane de euro, deși numărul de tranzacții a scăzut ușor (până la 61). Dar doar 17 dintre cele 61 au fost investiții pre-seed (adică doar 6,8 milioane de euro), acest tip de tranzacții fiind într-o scădere constantă, din 2018 încoace, în țara noastră. Și doar 12,6 milioane de euro au venit de la investitori autohtoni.

Concluzie

La început de drum, un antreprenor autohton nu are foarte multe opțiuni de finanțare: băncile vor să ai un istoric solid sau cer garanții serioase, de aceea majoritatea startupurilor încep cu bani de la rude sau prieteni. Ai nevoie de un capital mai mare? Aici intră în peisaj cuvintele magice: private equity/equity financing. În funcție de etapa în care se află afacerea ta, poți apela la un Angel Investor, un Venture Capitalist, un fond Private Equity sau unul de investiții. 

Toate tipurile de investitori joacă un rol important în evoluția unui business. Fiecare antreprenor trebuie să decidă care dintre aceste variante de finanțare este cea mai bună pentru afacerea lui și să acționeze în consecință. Și nu uita că nu toate companiile finanțate de aceste entități ajung să fie tranzacționate pe bursă (în urma unei oferte publice inițiale/IPO)!

Surse foto: rostartup.com, unsplash.com, unsplash.com, pixabay.com, pixabay.com

Artículo escrito por Monica-Ioana Buzea

Online Content Creator @ Impact Hub Bucharest

Sunt pasionată de scriitură și am în tolbă experiența de jurnalist (în presa scrisă), om de comunicare (în agenții de PR) și blogger (pe nișa cinematografică). Scriu cu același drag și spor de 18 ani încoace și creez texte redactate atent, țintite bine și care dau de gândit, când ajung la destinatar.