Câte noi AI-uri se pot lansa într-o singură săptămână? Cum afectează asta acțiunile companiilor tech? Care sunt cele mai importante 100 de trenduri de anul acesta ce redefinesc principalele industrii la nivel global? Ce se întâmplă dacă România va primi ratingul „junk”? Răspundem pe rând la fiecare dintre aceste întrebări în „Pastila de antreprenoriat”!
- Simplitatea digitală și nevoia de împlinire domină topul nevoilor globale în 2025, în ciuda progreselor tehnologice din ce în ce mai rapide, potrivit raportului anual VML Intelligence. Tendințele ediției curente conturează imaginea unui 2025 paradoxal - în care inovația de înaltă tehnologie se întâlnește cu nostalgia analogică, iar constrângerile financiare coexistă cu creșterea numărului miliardarilor. Află principalele concluzii ale raportului din episodul #29.
- DeepSeek, o companie chineză de inteligență artificială fondată în mai 2023, a lansat modelul R1 pe 20 ianuarie 2024. În doar câteva zile, aplicația sa a devenit cea mai descărcată pe App Store, cu peste 1,6 milioane de instalări. Lansarea sa a declanșat o undă de șoc în industrie, fiind comparată cu „momentul Sputnik” din 1957. Acțiunile giganților americani precum Nvidia, Meta și Alphabet au scăzut brusc, pierzând miliarde de dolari în valoare de piață.
- O altă platformă AI este Lucie, lansată săptămâna trecută în Franța, și închisă după doar 48 de ore, după ce internauții s-au amuzat copios pe baza răspunsurilor primite. Lucie a dat răspunsuri precise și încrezătoare la întrebări absurde precum „Cât cântărește o gaură într-o brânză elvețiană?” sau „Ce sunt ouăle de vacă?”. Câștigătoare a programului France 2030, lansat de guvernul francez, platforma și-ar fi propus să ofere o alternativă „transparentă și fiabilă” la AI-uri precum ChatGPT și să fie utilizată, de exemplu, în educație și cercetare.
- Comparativ cu 2023, anul trecut mediul antreprenorial din România a fost marcat de o creștere semnificativă a numărului de companii care au intrat în insolvență (+9,4%), au fost suspendate (+14,6%) sau radiate/dizolvate (+17,2%). Din punct de vedere sectorial, scăderile cele mai mari în înmatriculările de firme s-au înregistrat în agricultură, comerț și construcții. Singurele domenii care au avut creșteri au fost transportul & depozitarea și alte activități. În topul județelor cu cele mai mari scăderi în numărul de înmatriculări de noi firme se află Bihor, Cluj și București.
- Industria HoReCa trebuie să se adapteze cerințelor Comisiei Europene și să pună la punct până în 2027 sisteme care să le permită consumatorilor să-și poată aduce propriile recipiente spre a fi umplute, potrivit unui regulament european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje publicat recent în Monitorul Oficial al UE. Serviciul va trebui să nu implice nicio diferență de preț față de aceleași tipuri de alimente vândute în ambalajele de unică folosință ale restaurantelor. În plus, până în 2028 operatorii din industrie trebuie să ofere și posibilitatea obținerii produselor to-go în ambalaje reutilizabile în cadrul unui sistem de reutilizare.
- Agenția de rating Standard & Poor's (S&P) a revizuit perspectiva României de la stabilă la negativă, invocând riscuri semnificative pentru finanțele publice în următorii ani. Această decizie este motivată de deficite bugetare ridicate, care au avut o medie de 7,6% din PIB din 2020 încoace, și de o creștere a raportul datorie-PIB cu peste 15%. S&P avertizează că România ar putea fi retrogradată la categoria „junk” dacă deficitul bugetar rămâne ridicat în 2025, ceea ce ar duce la creșterea datoriei publice și a poverii dobânzilor. Creșterea economică estimată pentru 2025 este de doar 1%, mult sub prognozele guvernului și ale Comisiei Europene.
Doza de inspirație
Astăzi vorbim despre cum faci bugetul pentru un proiect pe fonduri europene.
În penultimul articol din seria „Totul despre fondurile europene nerambursabile”, Alexandra Dinu (Managing Partner și Senior Consultant ILIGRA) și Mioara Chifu (Project Manager și Senior Consultant ILIGRA) ne-au explicat cât de importantă este capacitatea de planificare bugetară a unui antreprenor și cât poate fi adaptat bugetul pe care acesta îl estimează înainte de a solicita astfel de fonduri europene.
Orice proiect este însoțit din etapa de redactare și depunere a cererii de finanțare de un buget detaliat. Ca regulă generală, o cheltuială care nu a fost inclusă în buget, chiar dacă respectă regulile de eligibilitate, este automat considerată neeligibilă.
O cerință obligatorie la depunerea unei cereri de finanțare este fundamentarea bugetului în baza ofertelor reale de la minimum 2-3 furnizori din piață, pentru fiecare tip de cheltuială.
Valoarea totală eligibilă nerambursabilă (reprezentată de valoarea totală eligibilă, minus cofinanțarea proprie) aprobată la evaluarea cererii și trecută în contractul de finanțare nu poate fi depășită, este o sumă maximă ce poate fi primită de beneficiar pentru respectivul proiect. Dar majoritatea programelor prevăd modalități de ajustare a bugetului. De asemenea, nu vei putea să mărești valoarea totală a bugetului eligibil aprobat. Această sumă reprezintă un plafon maxim pe care îl vei putea deconta, indiferent de modalitatea de plată.
Nu în ultimul rând, trebuie reținut că, indiferent de modalitatea de plată a fondurilor, proiectul trebuie să aibă un caracter nonprofit, adică scopul/efectul lui (nu al afacerii) nu trebuie să fie obținerea de profit pentru beneficiar. Toate sumele încasate trebuie cheltuite în scopul proiectului, în maniera descrisă în cererea de finanțare și respectând toate regulile aferente programului. Dacă sumele încasate nu sunt cheltuite în totalitate, vor fi obligatoriu returnate finanțatorului.
Află mai multe despre fondurile primite de la UE din seria noastră de articole: în primul am explicat de unde vin banii europeni, în al doilea am detaliat etapele depunerii unei cereri de finanțare, iar în al treilea ți-am spus la ce să fii atent dacă apelezi la o firmă de consultanță în domeniu.
Recomandarea săptămânii
Recomandarea acestui episod este THE QUICK FIX, o carte a unui jurnalist de investigație care expune lacunele din știiința comportamentală de tip best-seller.
Cu intervențiile lor TED devenite virale, cărțile de succes și soluțiile contraintuitive pentru probleme complicate, psihologii și alți oameni de științe sociale au devenit gânditorii dominanți ai epocii noastre. Perseverența („grit”) și „power posing” au promis să ajute la depășirea inegalităților adânc înrădăcinate în școli și la locul de muncă; armata americană a cheltuit sute de milioane de dolari pe intervenții de psihologie pozitivă menită să prevină PTSD în rândul soldaților săi, iar testul asocierilor implicite a cucerit națiunea, bazându-se pe ideea că poate dezvălui prejudecăți inconștiente și reduce rasismul în departamentele de poliție și resurse umane.
Dar ce se întâmplă dacă o mare parte din știința care stă la baza acestor idei populare este îndoielnică sau eronată? Ce se întâmplă dacă preferința actuală a americanilor pentru platitudini simpliste de tip self-help exercită o influență nocivă asupra modului în care știința comportamentală este comunicată și chiar finanțată, ducând astfel în eroare academicieni respectați și mass-media?
În The Quick Fix, Jesse Singal examinează cele mai influente idei din ultimele decenii și știința fragilă care le susține. Aplecându-se asupra popularității explozive a psihologiei sociale din secolul XXI, Singal analizează atracția înșelătoare a rezultatelor spectaculoase obținute în laborator și critică ideea conform căreia indicii inconștienți subtili ne modelează comportamentul. Așa cum demonstrează el, știința comportamentală populară de astăzi pune accent pe repararea, îmbunătățirea și optimizarea indivizilor, în loc să înțeleagă și să confrunte forțele structurale mai mari care generează problemele sociale.
The Quick Fix este o critică proaspătă și puternică la adresa liderilor de opinie și influencerilor care ocolesc adevărul în timp ce vând publicului soluții incomplete pentru probleme ce merită o abordare mult mai serioasă.
Gazdele noastre, Maria Bercea (Content Curator @ Startarium & Impact Hub Bucharest) și Irina Bădescu (Content Writer @ Startarium & Impact Hub Bucharest) îți dau întâlnire în fiecare vineri pe Spotify, YouTube, Apple Podcasts și, bineînțeles, pe site-ul Startarium.
La acest podcast au contribuit Monica-Ioana Buzea și Sînziana Mihalache (știri), plus toată echipa Startarium & Impact Hub Bucharest.
Grafica: Adina Stroe
Muzica: Stocktune
