Platforma Recycllux analizează date din satelit pentru a identifica zonele marine unde se acumulează deșeurile din plastic, conectează stakeholderii implicați (companii, administrații locale, ONG-uri, pescari și reciclatori) și asigură trasabilitatea plasticului colectat prin blockchain. Deși se confruntă cu provocări legate de finanțare și integrarea tuturor actorilor, startupul blue tech e pe punctul de a-și valida soluția în condiții operaționale și, astfel, de a revoluționa reciclarea plasticului marin.
Dacă în anii ’50 erau produse doar în jur de 2 milioane de tone de plastic pe an la nivel global, acum s-a ajuns la o cantitate de ordinul sutelor de milioane. Peste 450 de milioane de tone părăsesc fabricile anual și intră într-un circuit la capătul căruia nu se află întotdeauna centrele de sortare și reciclare, așa cum ar trebui. Cel mai adesea, plasticul ajunge în țări în curs de dezvoltare, care nu au capacitățile necesare pentru a-l gestiona. O mare parte din el ajunge, de asemenea, în natură. Milioane de tone de plastic intră anual în mările și oceanele noastre, afectând fauna și ecosistemele.
Experții estimează că, pentru reducerea poluării marine, ca parte a efortului de a atinge Obiectivul ONU de dezvoltare durabilă numărul 14, referitor la conservarea și utilizarea în mod sustenabil a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă, costurile se ridică la peste 90 de miliarde de dolari.
Un raport al Parlamentului European arată că în fiecare an, la nivel european, sunt cheltuiți 630 de milioane de euro pentru curățarea deșeurilor din plastic de pe coaste și plaje. Pe de altă parte, lipsa unor acțiuni concrete pentru combaterea poluării marine aduce costuri în valoare de 105 miliarde de euro economiei europene.
Cu toate acestea, în momentul de față nu există date în timp real despre acumularea de deșeuri de plastic în apele marine, nici instrumente bazate pe date actualizate pentru monitorizarea situației, luarea deciziilor și planificarea strategiilor. Companiile, în special cele care introduc plastic în circuitul economic, trebuie să-și demonstreze angajamentul față de sustenabilitate și să vină în fața consumatorilor și a stakeholderilor cu acțiuni de CSR (Corporate Social Responsibility) și EPR (Extended Producer Responsibility) concrete și transparente, însă le lipsesc mijloacele care să asigure progresul și trasabilitatea acestor eforturi.
Aceasta este problema pe care o echipă de cercetători și experți în tehnologie își propun să o rezolve prin soluția pe care o dezvoltă. Sorina Uleia, Bogdan Iuga și Alexandra Cernian au lansat Recycllux, un startup blue tech care folosește date satelitare, AI și blockchain pentru a încuraja reciclarea plasticului marin, aducând la același loc toți stakeholderii de pe lanțul valoric – producători care folosesc plastic în ambalajele lor, autoritățile competente, asociații de pescari care pot contribui la colectarea plasticului marin și firmele de reciclare care prelucrează plasticul sortat, transformându-l în plastic de a doua generație.
O abordare 360° asupra colectării și reciclării plasticului marin
Recycllux® face curățarea deșeurilor marine din plastic atât rapidă, cât și eficientă cu ajutorul tehnologiei deeptech (observarea pământului, învățarea automată și blockchain). Algoritmii de inteligență artificială dezvoltați de echipa proiectului analizează datele din satelit pentru a identifica punctele unde se acumulează deșeuri de plastic. Apoi, portalul Recycllux conectează companii și administrații responsabile, nave de pescuit, ONG-uri și reciclatori pentru a facilita intervențiile de curățare end-to-end. Platforma folosește sistemul blockchain pentru a urmări ulterior traseul complet al deșeurilor marine.
„Marea a fost întotdeauna locul meu preferat, un sanctuar de frumusețe naturală și liniște”, povestește Sorina Uleia, CEO Recycllux, amintindu-și de începuturile companiei și de motivația de a porni un proiect în această zonă. „De-a lungul anilor, am observat tot mai multe deșeuri de plastic pe țărmuri și în apele marine. În loc să aștept ca altcineva să acționeze, am decis să iau inițiativa. Știam că nu pot rămâne pasivă și am văzut o oportunitate de a-mi folosi abilitățile și expertiza pentru a aborda această problemă.”
„A fost un cumul de factori”, spune și Alexandra Cernian, Chief Strategy Officer. „Am pornit, pe de-o parte, de la problema globală pe care o reprezintă poluarea în general, și poluarea cu plastic a mărilor și oceanelor, în particular. Un trigger complementar a fost legat directivele și reglementările europene, care pun din ce în ce mai mult accent pe colectarea și reciclarea deșeurilor, trăgând semnale de alarmă în legătură cu poluarea apelor marine.”
Alexandra Cernian – expert AI și profesor universitar în cadrul Universității Politehnica București, Sorina Uleia – expert în managementul inovației și în tehnologii emergente (AI, blockchain, securitate cibernetică) și Bogdan Iuga – Solution Manager în cadrul Atos Global și Chief Technology Officer în cadrul Recycllux, sunt fondatorii platformei care își propune să revoluționeze felul în care gestionăm poluarea marină.
Expertiza Alexandrei în AI și cercetarea sa au devenit baza algoritmului de machine learning, în timp ce experiența lui Bogdan ca arhitect de soluții a adus perspectiva tehnologică necesară pentru a crea un sistem integrat și cuprinzător. Alături de încă doi ingineri software, fondatorii au lansat o platformă care poate schimba complet jocul în industria blue tech.
Bazat pe un model B2B și B2G (Business-To-Government), Recycllux sprijină companiile și administrațiile locale să finanțeze și să implementeze intervenții eficiente pentru gestionarea deșeurilor plastice marine. Serviciile lor se adresează în special companiilor care doresc să demonstreze eforturile de sustenabilitate și să respecte reglementările de mediu și celor din industriile cu o amprentă semnificativă de plastic. Autoritățile locale responsabile de restaurarea ecosistemelor marine reprezintă o altă categorie de clienți-cheie.
Cum funcționează soluția end-to-end Recycllux
Recycllux oferă o abordare cuprinzătoare, sprijinită de tehnologie de ultimă generație, pentru a combate poluarea marină cu plastic, abordând fiecare etapă a procesului – de la detectare și colectare la reciclare și raportarea impactului.
Într-o primă fază, sunt folosite datele din satelit pentru a depista acumulările de plastic din mări. Pentru o acuratețe cât mai mare, modulul de inteligență artificială Recycllux integrează de asemenea o mapare a zonelor unde urmează să se intervină, bazată pe date despre geografia marină a regiunii, astfel încât insulele de plastic să nu fie confundate cu eventualele forme ale reliefului marin care apar pe hartă sub formă de pete de culoare.
După ce au fost identificate zonele poluate, pe platformă este creată o „intervenție” specifică, pe care companiile o pot finanța. Odată obținuți banii, pescarii sau proprietarii de nave își pot posta ofertele de colectare a deșeurilor. Cel care câștigă „licitația” pornește apoi în operațiunea de colectare și aduce la mal plasticul, care este apoi sortat de o echipă dedicată și trimis către centre de reciclare.
Dacă folosesc plastic în lanțul lor valoric, companiile sunt obligate să facă acțiuni prin care să compenseze amprenta lor de plastic, explică Sorina. Dar până acum acest obiectiv de conformitate nu putea fi atins într-un mod transparent. Soluția propusă de Recycllux rezolvă însă această problemă prin urmărirea plasticului colectat și reciclat cu ajutorul tehnologiei blockchain.
Din momentul în care este ridicat de pescar, plasticul este înregistrat în platformă, unde se semnează un smart contract, care însoțește lotul de plastic până în punctul final al intervenției. Astfel se creează o trasabilitate a eforturilor de colectare și reciclare ce oferă clienților posibilitatea unei raportări clare a obiectivelor și KPI-urilor.
Cum aduce Recycllux toți stakeholderii la aceeași masă
Pentru ca o astfel de soluție să funcționeze, este nevoie de o bună cooperare între toți actorii implicați, iar aceasta este fără doar și poate una dintre provocările majore ale proiectului.
„Am discutat cu reprezentanți de CSR din partea mai multor companii, am avut discuții cu Coca-Cola, Lidl, Kaufland, Nestle, și în principiu au fost interesați”, spune Alexandra. „Feedbackul a fost pozitiv, dar participarea lor ulterioară depinde de momentul în care e complet validată soluția. Nu am găsit așadar până acum disponibilitate din partea unei companii să investească în validarea soluției.”
De aceea, echipa se pregătește să atragă o rundă de investiții pre-seed în valoare de 300.000 de euro în 2025:
„Obiectivele sunt să realizăm pilotul în Marea Neagră, să certificăm Recycllux pentru emiterea de credite Ocean Bound Plastic (OBP), să transferăm portalul de intervenții în cloud și să trecem la TRL 6 (Nivelul de pregătire tehnologică 6 – tehnologie demonstrată în mediu relevant)”, explică Sorina. „Pentru a pregăti runda de pre-seed, evaluarea noastră este în prezent realizată de Almanac Ventures și EIT Climate KIC (pentru conversia acțiunilor SAFE).”
Investiția va fi folosită pentru colectarea, sortarea și reciclarea a 10 tone de plastic cu ajutorul asociațiilor de pescari și reciclatorilor colaboratori. Proiectul-pilot va demonstra eficiența soluției Recycllux în condiții operaționale, validând întregul proces — de la detectare și colectare până la reciclare și raportarea impactului, iar rezultatele vor consolida propunerea de valoare și vor servi drept fundament pentru extinderea intervențiilor și generarea de venituri.
Pentru a ajunge la cât mai mulți pescari din România, Recycllux a încheiat un parteneriat cu ONG-ul MareNostrum, care va ajuta echipa într-o primă fază și în eforturile de sortare a plasticului la mal. Implicarea în proiect le poate aduce pescarilor un venit suplimentar, încurajându-i să-și folosească bărcile contra cost pentru colectarea plasticului în afara sezonului de pescuit.
Alături de reciclatori și pescari, Recycllux va colabora cu un brand de cosmetice românesc – Techir, client-pilot care va ajuta echipa pe partea de co-creare a KPI-urilor și a dashboardului de raportare pentru clienți, o parte a modelului pe care încă nu au dezvoltat-o. Techir va suporta din punct de vedere financiar partea de dezvoltare a KPI-urilor, iar Recycllux va putea valida astfel întregul sistem.
Modelul lanțurilor valorice locale este unul replicabil în orice țară cu ieșire la mare sau ocean, spune Sorina.
„Modelul poate fi aplicat la nivel global, tehnologia merge oriunde în lume, dar pentru a se putea desfășura intervențiile, trebuie să creăm parteneriate locale. Varianta cea mai la îndemână pe care am descoperit-o este să identificăm proiectele care lucrează pe litoralul respectiv și să creăm parteneriate cu ei.” După participarea la Black Sea ClimAccelerator, în 2022, detalii despre proiectul lor au fost publicate pe Horizon Results Platform. „Astfel, am putut face o aplicație către Horizon Results Booster și am primit un pachet de servicii, printre care și promovarea către astfel de proiecte care se desfășoară în alte bazine, pentru a ne crea legături”, explică Sorina.
Momente-cheie în evoluția Recycllux și planuri de viitor
În 2021, la puțin timp după înființarea legală, echipa Recycllux a câștigat premiul Spin-off of the Year, în cadrul acceleratorului Innovation Labs, a construit MVP-ul și a stabilit un parteneriat cu Elrond pentru tehnologia blockchain care asigură trasabilitatea eforturilor de colectare și reciclare. În 2022 a urmat participarea în cadrul Black Sea ClimAccelerator, când au testat și validat MVP-ul în condiții reale.
În 2023 au obținut un Pitching Award în cadrul programului Leaders in Innovation Fellowship, organizat de Royal Academy of Engineering din Marea Britanie, și au fost, de asemenea, semifinaliști în cadrul competiției Românii sunt antreprenori, iar în 2024 au câștigat premiul din partea investitorilor pentru cel mai bancabil proiect în cadrul celui de-al doilea BRIDGE Black Sea High Tech Summit. Tot în 2024 au înregistrat Recycllux la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, urmând ca, la momentul potrivit, să depună și o cerere de brevet pentru procesul și modelul lor.
Cu excepția celor două granturi primite din partea Parsec Accelerator și Black Sea ClimAccelerator, Recycllux a fost finanțat integral din resurse proprii. În prezent, prioritatea echipei este atragerea primei investiții, motiv pentru care se concentrează pe programe care îi pot sprijini în acest demers. De aceea, în prima parte a lui 2025, Recycllux participă la patru inițiative importante: Impact Creators, Startup Reaktor, GO GLOBAL și CapTTict DDAccelerator.
Planul pe 2025 este să deruleze un pilot complet în Marea Neagră, pentru a valida tehnologia în condiții operaționale, a evalua fezabilitatea și a determina costurile reale. Pilotul va oferi date precise pentru îmbunătățirea algoritmilor de machine learning și extinderea scalabilității soluției.
„Avem planuri clare de extindere pe piețele europene, cu un accent inițial pe bazinul Mării Negre”, anunță Sorina. „Vom începe cu coasta românească a Mării Negre în 2025, unde avem deja parteneriate stabilite pentru desfășurarea intervențiilor, și vom continua extinderea către coasta bulgară în 2026. De asemenea, avem în vedere extinderea către alte mări din Uniunea Europeană începând cu 2027. Pe termen lung, vizăm și piețele globale.”
Provocări și sfaturi pentru antreprenorii la început de drum
Pe lângă atragerea fondurilor, cea mai mare provocare este, fără doar și poate, să aducă la aceeași masă toți stakeholderii. Faptul că fiecare dintre ei are nevoi și probleme diferite și are nevoie de propuneri de valoarediferite complică procesul și prelungește perioada de dezvoltare a unui startup.
„Dacă vrei să ai o evoluție foarte rapidă, probabil este mai simplu dacă vizezi o singură problemă a unui singur stakeholder și găsești o soluție strict pentru acea problemă”, mărturisește Alexandra. „Noi am plecat de la început cu o problemă amplă, evident că nici soluția nu putea să fie foarte la îndemână, ceea ce a dus la diverse întârzieri în dezvoltare de-a lungul diverselor etape pe care le-am traversat.”
O altă piedică, mai ales pentru cei care decid să pornească un startup green tech, este lipsa unui ecosistem bine conturat care să sprijine inovația în acest domeniu. Deși inițiativele existente sunt promițătoare, accesul la finanțare pentru proiecte sustenabile rămâne limitat, mai ales în etapele inițiale, sunt de părere cofondatoarele Recycllux.
În plus, pe lângă faptul că nu există investitori de impact la nivel local, sunt multe companii care încă nu înțeleg pe deplin valoarea soluțiilor green tech sau nu prioritizează investițiile în sustenabilitate. Mai mult – procesele birocratice și lipsa unor scheme clare de sprijin din partea autorităților pot încetini progresul startupurilor.
În ciuda acestor dificultăți, atât Sorina, cât și Alexandra, sunt de părere că trendurile actuale le sunt favorabile și că acum este momentul propice pentru soluția lor. Reglementările mai stricte privind poluarea cu plastic, creșterea cererii pentru sustenabilitate în rândul consumatorilor și investitorilor, digitalizarea și adoptarea tehnologiilor inovatoare, dar și creșterea interesului pentru reciclarea și reutilizarea materialelor sunt câteva dintre tendințele care vor produce schimbări semnificative în industrie și îi vor ajuta să se dezvolte.
„Lucrurile sunt de-abia la început pe zona aceasta de sustenabilitate și impact”, concluzionează Alexandra. „Problema devine din ce în ce mai acută, se vor căuta din ce în ce mai accelerat soluții. Încă este loc de multă inovație în zona de impact și aici cred că se va investi din ce în ce în ce mai mult, cel puțin așa arată semnalele venite din partea Comisiei Europene și de pe celelalte continente.”
Sorina le recomandă antreprenorilor la început de drum să caute în mod activ oportunitățile active și să aplice la toate apelurile pentru granturi și programele de accelerare care li se potrivesc: „Aplicarea pentru aceste programe necesită timp și efort, dar recompensele sunt pe măsură – ele pot oferi resurse neprețuite, finanțare și mentorat pentru a te ajuta să crești.”
De asemenea, îi încurajează pe antreprenori să deprindă arta storytellingului, pentru a-și vinde povestea într-un mod cât mai autentic, care să rezoneze cu audiențele potrivite: „O poveste captivantă ajută oamenii să înțeleagă de ce-ul din spatele muncii tale și îi motivează să creadă în misiunea ta la fel de profund cum o faci tu.”
Cover Photo: Dreamstime
