TOP7 KPI financiari | Metricii care indică performanța afacerii

Ce metrici urmărești în afacerea ta? Ești sigur că ai o perspectivă de ansambul asupra evoluției financiare a afacerii tale? Iată ce indicatori te pot ajuta în acest sens

Cifrele spun cele mai bune povești despre afacerea ta - dacă știi unde să le cauți, iar apoi și cum să le interpretezi. Cu alte cuvinte, e important să acorzi atenție strategiei de management financiar. 

De ce e important să urmărești indicatorii financiari constant?  Pentru că acest lucru îți permite să știi permanent care e situația în care se află afacerea ta. Dacă îi urmărești recurent, poți observa evoluția sau, după caz, involuția acestora și mai apoi să faci legătura cu diverși factor cărora li s-ar putea datora efectul pozitiv sau negativ.

Ei te pot ajuta să: 

  • faci proiecții financiare, pe care să le folosești în discuțiile cu investitori, parteneri sau bănci; 
  • calculezi când vei ajunge la pragul de rentabilitate (breakeven);  
  • anticipezi cum diverse șocuri sau crize îți pot afecta stabilitatea și să iei măsurile necesare în avans; 
  • îți planifici investiții / acțiuni de creștere a afacerii ținând cont de impactul financiar al investiției respective.   

Iată care sunt câțiva dintre cei mai importanți indicatori financiari:  

1. Marja brută 

Este poate cel mai important indicator despre cum să-ți vinzi produsul sau serviciul. Marja brută reprezintă procentul din cifra de afaceri care revine companiei, după ce se scazi costul de producție sau cel de achiziție al bunurilor și serviciilor comercializate. Cu cât procentul este mai mare, cu atât companiei îi vor rămâne mai mulți bani din vânzări.  

E important de știut însă că nu toată suma reprezintă profit: o parte din bani vor fi utilizați pentru plata altor obligații precum chirii, salariile personalului administrativ, dobânzi la credite etc. Tocmai de aceea, marja brută trebuie să țină cont de toate aceste aspecte așa încât să nu riști să ajungi în pierdere. 

Când analizezi evoluția ei, poți observa unde este nevoie să faci reduceri de costuri sau dacă există în portofoliul tău servicii/produse care nu îți aduc de fapt profit.    

2. Cifră de afaceri  

Cifra de afaceri este suma vânzărilor de produse/servicii într-o anumită perioadă (fără discounturi sau TVA, dividende etc). Urmărită constant, te ajută să ai o mai bună înțelegere a evoluției în raport cu alte companii similare de pe piață, creșterea în timp etc.   

În România, valoarea cifrei de afaceri determină și încadrarea companiei în:  

  • microîntreprindere (dacă e mai mică de 2 milioane de euro) 
  • IMM - întreprinderi mici și mijlocii (dacă este între 2 milioane de euro și 50 de milioane de euro, iar numărul de angajați este de cel mult 250)  
  • Companie mare / corporație (dacă cifra de afaceri depășește 50 de milioane de euro) 

Tot în funcție de cifra de afaceri o companie poate deveni plătitoare de TVA, iar responsabilitățile sale fiscale se schimbă.  

NB: Cifra de afaceri nu trebuie confundată cu profitul! Acesta se poate calcula ca: 

  • Profit brut (marja brută despre care ai citit înainte), adică suma vânzărilor minus costurile de producție; 
  • Profitul net, adică suma vânzărilor minus toate cheltuielile (de la taxe la salarii)

3. MRR și ARR  

MRR (monthly recurring revenue – venituri recurente lunare) și ARR (annual recurring revenue – venituri recurente anuale) sunt indicatori folosiți de obicei în cazul companiilor tip SaaS (software as a service - exemplu: Digitail) sau care funcționează pe bază de abonament (subscription - exemplu: LifeBox).  

MRR te ajută să ai o predictibilitate privind veniturile lunare pe care le generezi. În plus, te poate ajuta să vezi ce impact ar putea avea diferite modificări în prețurile produselor/serviciilor pe care le oferi și cât de sustenabile ar fi ele.   

Îl poți calcula în două moduri: 

  • înmulțind numărul de clienți cu suma medie a abonamentelor 
  • Adunând valoarea tuturor abonamentelor  

Nu uita să incluzi în calculul tău și discount-urile pe care le oferi (dacă ai un abonament de 100 de lei pe care l-ai oferit cu discount la 80 de lei, trebuie să iei în calcul 80 de lei, nu 100) sau upgrade-uri și downgrade-uri.   

ARR calculează veniturile recurente pe parcursul unui an (considerând că numărul abonamentelor va rămâne același).  

Care este diferența dintre ele? ARR este folosit în principal de companiile care oferă contracte/abonamente anuale, iar MRR de cele care oferă în principal abonamente lunare. 

4. Profitul operațional (EBIT - Earnings before interest, taxes)

Arată ce profit obține compania din activitatea sa de bază. Se calculează scăzând cheltuielile totale din veniturile totale ale unei companii (fără să mai fie luate în calcul impozite, taxe etc). 

Pe lângă profitul operațional, se mai folosesc și: 

  • EAT (Earnings after taxes) 
  • EAB (Earnings before taxes) 
  • EBIT – profitul operațional (Earnings before interest, taxes) 
  • EBITDA (Earnings before interest, taxes, depreciation and amortization)  
  • EBITDAR (Earnings before interest, taxes, depreciation, amortization, and restructuring or rent costs) 

5. Gradul de concentrare 

Acesta este un indicator (de obicei exprimat procentual) care măsoară cât la sută din afaceri le faci cu un anumit client sau furnizor. Dacă afacerea ta se bazează pe un singur client sau doar pe câțiva, este o strategie foarte riscantă. În caz că se întâmplă ceva cu contractele respective, afacerea va fi grav destabilizată.   

Când ai un portofoliu de clienți diversificat, riscurile sunt fi mai mici, iar investitorii și creditorii vor fi mai dispuși să te susțină.

6. Contul de Profit si Pierderi (P&L – profit and loss)

Îți arată care a fost dinamica veniturilor și cheltuielilor pe o anumită perioadă de timp (de la o luna la un trimestru sau un an) și dacă ești în pierdere sau pe profit (adică ești rentabil). În egală măsură, te poate ajuta să vezi dacă un serviciu sau produs pe care îl oferi este viabil și mai apoi să îl adaptezi sau, dacă e necesar, să îl înlocuiești.   

Este și una dintre situațiile financiare anuale obligatorii pe care trebuie să le pregătească departamentul contabil.

7. Burn rate

Te ajută să calculezi cât timp afacerea ta va mai avea fonduri ca să își susțină activitatea. Altfel spus, arată când vei rămâne fără bani. Și chiar dacă fraza precedentă pare ușor dramatică, e bine să știi că poate fi și un indicator care aduce vești bune: îți poate arăta când veți ajunge la pragul de rentabilitate / breakeven (Yay!) în ritmul actual sau de ce venituri aveți nevoie ca să ajungeți mai rapid la acesta. 

  • Gross burn rate (burn rate brut) – suma pe care o cheltuiți într-o lună (cheltuieli operaționale: salarii, chirii, taxe, utilități etc)   
  • Net burn rate (burn rate net) – se calculează scăzând veniturile lunare din cheltuielile lunare (e important deci ca valoarea burn rate-ului să fie negativă).

Dacă ai un startup și vrei să atragi investiții care să îi susțină creșterea, trebuie să acorzi atenție burn rate-ului, ca să îți adaptezi strategia de creștere în funcție de proiecții.  

NB: acesta e un metric care te ajută în perioada în care ai veniturile mai mici decât cheltuielile, deci ai un cash flow negativ. Cash flow-ul negativ apare atunci când firma cheltuieşte mai mult decât produce sau când, în momentul analizat, plăţile sunt mai mari decât intrările de numerar, rezultând o pierdere. Cash flow-ul pozitiv este invers cash flow-ului negativ - apare atunci când încasările de numerar sunt superioare plăţilor efectuate de către firmă, rezultând un profit.

În momentul în care proporțiile se schimbă, nu mai este necesar să urmărești burn rate. De asemenea, acest indicator e folosit și de startup-urile care nu mai vor să acceseze investiții o perioadă și care vor să își dea seama cum și cât vor putea funcționa fără o nouă rundă de investiții.  

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă